"Belarusul este țara care va avea până la urmă de pierdut, pentru că practic, această muniție pe care rușii o vor aduce în Belarus puteau să o aducă cu bombardierele și direct din Rusia, deci, nu este neapărat o chestiune foarte importantă pentru o eventuală bătălie în zona asta. Sper că nu va avea loc, dar oricum practic se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în Transnistria. Un depozit care înțeleg că va fi un creat până la 1 iulie, un siloz pentru aceste arme.
Va crea o dependență militară politică a Belarusului și mai puternică față de Rusia. În ceea ce privește escaladarea ca atare, legată de acuzațiile privitoare la obuzele pe care ar putea să le trimită Marea Britanie, sigur că aici este vorba de un răspuns care ține mai curând de zona de propagandă. Deci nu aș da chiar așa de mare importanță, deși sigur că în momentul în care discutăm despre zona nucleară, cu toții ar trebui să fim preocupați.
Însă este deocamdată un joc în această escaladare, din păcate, foarte aproape de frontiera noastră. În schimb, m-aș uita foarte atent, dacă privim din dronă, vedem doar teatru de război, ce se întâmplă acum la Bahmut, în alte zone.
Dacă încercăm să ne ridicăm, să privim de la înălțimea de pe orbit a unui satelit, vom vedea, de fapt, că ar trebui să lăsăm la o parte iluziile şi să constatăm că s-au creat două blocuri care de acum încolo vor deveni foarte agresive unele cu celelalte.
Occidentul pe de o parte, condus de Statele Unite, și pe de altă parte Rusia și China. Dar este clar că în felul ăsta și războiul din Ucraina devine un fel de război proxi prin intermediar, în care Ucraina e sprijinită de Statele Unite și state membre NATO, iar pe de altă parte Rusia, sprijinită mai mult sau mai puțin vizibil de China.
Chiar dacă nu există o alianță, și nu există o alianță militară, cred că din punct de vedere al unui echivalent funcțional, există practic o alianță militară între Rusia și China, pentru că au în momentul de față interese convergente.
Iar pe de altă parte, China a beneficiază într-un fel de războiul din Ucraina, pentru că forțează Statele Unite să aloce resurse în această zonă și nu le transferă înspre Asia.
Apropo, Taiwanul însuși începe să piardă viteză şi, de curând, Honduras, una dintre puținele țări care mai avea relații diplomatice cu Taiwanul, a rupt aceste relații diplomatice și a stabilit relații cu China.
Deci este clar și ofensivz diplomatică puternică a Chinei. Oricum, în umbra acestui conflict din Europa, probabil China va privi mai atent spre felul de strategie pașnică, deocamdată, de preluare a Taiwanului
Pe de altă parte, China beneficiază și de sancțiunile impuse de Statele Unite și de țările europene la adresa Rusiei, pentru că în felul acesta Rusia este forțată să transfere resurse importante la prețuri foarte convenabile către China.
China reprezintă partenerul senior, iar Rusia a devenit partenerul junior, schimbându-se cumva ceea ce exista, în timp ca relație între ei și decizia asimetrică și-a schimbat sensul.
În plus, decizia de arestare pentru Putin venită de la de la Tribunalul Penal Internațional ajută din nou China, pentru că îl pune pe Putin într-o situație deoarecare vulnerabilitate. Dar să nu uităm că relația personală dintre Putin și președintele chinez are o istorie de peste 10 ani.
Ei s-au întâlnit de peste 40 de ori în relația bilaterală. Deci în momentul de față ceea ce îi unește, în mod evident, este lupta împotriva modelului unipolar cu hegemonia americană și construirea unei al alte ordini mondiale.
Iar ceea ce se întâmplă lângă noi face parte din această contestare masivă a supremației americane.
Așa încât într-un fel China și Rusia au lăsat de-o parte vechi conflicte, pentru că relația lor a fost adeseori conflictuală", a spus Adrian Năstase în emisiunea Descoperiți de la Antena 3 CNN.