Acţionarii băncilor străine au adus în ţară 4 miliarde de euro în timpul crizei pentru a întări filialele din România, însă, în situaţia actuală, s-ar putea să nu mai facă acest lucru, iar, dacă băncile "o iau la vale", inevitabil întreaga economie a ţării "o va lua la vale", a declarat, sâmbătă, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).
"Regula noastră este că orice Guvern ar fi, BNR trebuie să colaboreze cu el. Şi, când poate să apară un act normativ, cum este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului de la sfârşitul anului trecut, care a pus băncile într-o reală dificultate, Banca Naţională are în primul rând datoria, înainte de a avea dreptul, are datoria, atunci când apare un riscă, să-l semnaleze. Şi din 1990 nu a fost an în care să nu apară riscuri majore pentru sistemul bancar şi ca Banca Naţională să tacă. Întotdeauna vocile de la Banca Naţională şi în primul rând vocea guvernatorului au rostit răspicat ce riscuri apar la orizont, ce pericole sunt şi cum pot fi rezolvate lucrurile", a arătat el.
Întrebat de raportul semnat de viceguvernatorul Florin Georgescu, Vasilescu a spus că ar numi acest document ca fiind un "semnal".
"Un semnal dat Guvernului şi Ministerului de Finanţe în legătură cu această ordonanţă. Era punctul de vedere al BNR. L-am auzit pe ministrul Finanţelor spunând: "A fost un material făcut de o echipă din bancă şi semnat de Florin Georgescu". Asta este o glumă! În viaţa lui, Florin Georgescu nu a semnat vreun material în care nu s-a implicat. Cum adică să semneze Florin Georgescu un material făcut de nişte băieţi şi fete din bancă?", s-a întrebat consilierul BNR.
Vasilescu s-a referit în continuare la ultimul punct din acest raport, în care oficialii BNR avertizează Guvernul să ia în considerare şi posibilitatea în care ar trebui să aibă bani pentru a salva băncile.
"S-a referit la faptul că, în toiul crizei, în foarte multe ţări, băncile au fost în pericol să cadă. Unele au şi căzut. Au fost salvate de stat, din buzunarele contribuabililor, statul nu este decât puşculiţa, iar banii vin de la contribuabili. Cine sunt contribuabilii? Locuitorii acestei ţări, companiile din această ţară, bănci, instituţii şi aşa mai departe. Ordonanţa ar putea declanşa o anumită criză în sistemul bancar. Nu aş vrea să mă pronunţ radical, într-un moment când echipe largi din Banca Naţională fac calcule", a mai spus el.
Într-un timp nu foarte lung, mai spune Vasilescu, aceste calcule vor fi terminate şi vom avea o perspectivă ştiinţifică privind cât de mare ar putea fi riscul adus de această ordonanţă şi ce pagube ar putea aduce sistemului bancar.
"Nu plânge nimeni pe umerii băncilor, dar în faţa unor realităţi certe, nu poţi să schimbi realitatea şi să spui poveşti în legătură cu băncile. Că băncile sunt lacome, în multe privinţe acesta este un adevăr", a mai arătat Vasilescu.
El a fost întrebat cum ar caracteriza băncile din România: lacome, prudente, fricoase, slabe sau puternice? "Toate la un loc, mai puţin epitetul de slabe. Sunt puternice băncile, nu sunt slabe", a răspuns responsabilul BNR.
Vasilescu a explicat cât de important a fost pentru unele ţări să salveze băncile în timpul crizei, explicând că, dacă sistemul bancar o ia la vale, obligatoriu şi inevitabil întreaga economie o ia la vale.
"Băncile din România au avut multe situaţii în timpul crizei când au fost foarte tare lovite. Băncile trebuie să aibă un anumit indicator de solvabilitate. Când acest indicator scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei bine, în timpul crizei, de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut. Foarte multe ţări, America, Marea Britanie, Germania şi foarte multe ţări dezvoltate, când au fost în pericol să vadă că indicatorii de solvabilitate din anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani la buget şi cu aceşti bani au salvat băncile. Pentru că există un fapt de la sine înţeles: dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil întreaga economie o ia la vale după bănci. Deci ţări mari au scos bani din buzunarul cetăţenilor şi cu aceşti bani au salvat băncile, ca să salveze economiile şi să salveze ţările respective", a subliniat el.
În schimb, în România, nici măcar un singur leu nu s-a luat din buzunarul cuiva ca să fie salvată o bancă, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că băncile-mamă au adus bani în filialele din ţară, la solicitarea BNR.
"De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra. A chemat acţionariatul băncii respective de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, i-a chemat aici şi le-a spus: Iată, nivelul de solvabilitate scade, să aduceţi capital. Şi fără nicio excepţie au adus capital, 4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele, şi autorităţile, şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară să sprijine băncile de aici", a susţinut Vasilescu.
Întrebat dacă crede că acţionarii ar mai veni cu bani în situaţia actuală, el a răspuns: "Nu cred şi de aici încep riscurile".
De asemenea, Vasilescu a fost întrebat dacă a înţeles care este miza acestei taxe pe lăcomie.
"Nu, nu am înţeles. Guvernatorul a spus şi el la conferinţa de presă de acum două zile că nu a înţeles şi deocamdată nici nu are importanţă dacă înţelegem sau nu miza. Important este ce spune legea. Legea e lege", a mai spus el.
Vasilescu a evitat să facă o legătură între lipsa bugetului pentru acest an şi ordonanţa Guvernului. "Ar fi o speculaţie. Nu am nicio certitudine şi nicio posibilitate de a face calcule, deci nu pot avansa o idee în acest sens", a răspuns oficialul băncii centrale.
"Ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul ales, adică în funcţie de ROBOR peste 2%, de-asta eu spun că această taxă este una pe inflaţie", a adăugat el.
Reprezentantul BNR a arătat că nu sunt corecte afirmaţiile potrivit cărora ROBOR scade în urma ordonanţei. "Niciun fel de act normativ nu poate avea o asemenea viteză de reacţie. Aşa ceva este imposibil. (...) ROBOR scade într-adevăr, dar nu din ziua când s-a dat ordonanţa, ci din septembrie", a explicat Vasilescu.
El a admis că este posibil ca băncile să îşi crească marja proprie, odată cu scăderea ROBOR, astfel încât ratele pentru cetăţeni să fie în final mai mari.
"Vom trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile nu ştiu, dar, indiferent de ce vor face băncile, Banca Naţională nu are drept de intervenţie. Repet ce am mai spus de multe ori: BNR nu este un minister al băncilor, băncile nu sunt subordonante Băncii Naţionale, BNR nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi spune "stop, aţi încălcat legea". Dar atâta timp cât băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are BNR de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul", a mai arătat Vasilescu.
AGERPRES