O scădere de 30% a producției în industriile bazate pe lemn, având în vedere ponderea directă în economia României de 1,5% din PIB, induce o scădere a PIB-ului României cu 0,5%. De asemenea, dacă se ia în calcul și aportul indirect și indus, influența este o scădere mai mare de 1% a PIB-ului României, arată o analiză realizată de Asociația Industriei Lemnului (Prolemn). Pentru depășirea acestui moment, reprezentanții asociației solicită Guvernului să se angajeze într-un dialog real, care să ducă la asigurarea unei transparențe decizionale în ceea ce privește și politicile publice în sectorul forestier.
Indicii producției industriale (serie ajustată sezonier) |
|||
Activități (diviziuni) |
Iulie 2023 |
1.01-31.07.2023 |
|
Vs iunie 2023 |
Vs iulie 2022 |
1.01-31.07.2023 |
|
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite |
92,9 |
67,6 |
74,0 |
Fabricarea de mobilă |
95,6 |
86,5 |
87,0 |
Sursa: INS
Cum s-a ajuns aici
Criza artificială de resursă de masă lemnoasă, care a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut, este una dintre cauze. „Am asistat în toamna anului 2022 la o inversiune artificială de prețuri, cu prețuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creșteri generalizate de prețuri induse pe toate segmentele”, spune președintele Prolemn, Cătălin Tobescu.
A urmat o aliniere a prețurilor lemnului pe picior la prețurile pieței lemnului fasonat și a lemnului de foc, cu prețuri medii de adjudecare de peste 400 de lei/mc ca medie națională la licitațiile organizate de RNP - Romsilva, prețuri mai mari cu 250% față de prețurile din urmă cu doar 2 ani. „Romsilva nu a făcut nimic pentru a detensiona piața lemnului prin a oferi volume suplimentare în piață, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evoluții. A fost o gândire pe termen foarte scurt a RNP - Romsilva, în ciuda semnalelor trase legate de influența acestor evoluții în sensul restrângerii activității în industria lemnului, cu efecte pe termen lung”, arată reprezentanții Prolemn.
Prețurile prea mari de pe piața internă s-au suprapus pe o scădere de prețuri și o reducere a cererii pe piețele internaționale. Efectul în industria lemnului a fost devastator: primele luni din 2023 au consemnat scăderi de 10-20% ale producției în industria lemnului. În iulie 2023 s-a ajuns la o scădere de 33% față de iulie 2022.
Contracte anulate pe bandă rulantă
Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior achiziționată la prețuri mari în toamna anului 2022 au fost anulate în ultimele luni, volumul reziliat fiind estimat la 1,8 milioane mc. Acest lucru are un impact negativ direct asupra activității în sectorul de exploatare a lemnului, iar în aceste condiții piața primară a lemnului din România s-a restrâns, contribuind și la scăderea activității în industria mobilei, arată Prolemn.
Elementele care bulversează piața
Factorii artificiali care continuă să bulverseze piața lemnului din România, în opinia Asociației Prolemn, sunt:
-
procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice a rămas la fel de greoaie, conducând la întârzieri de 1-2 ani pentru intrarea în vigoare a amenajamentelor silvice. Chiar și recoltarea doborâturilor de vânt este adesea blocată, recoltarea necesită derogări de la amenajament blocate de evaluarea de mediu.
-
marcările la persoane fizice - la fel de greoaie;
-
Romsilva este prinsă într-o tranziție la lemn fasonat dezorganizată, cu 70% din volumul de lemn fasonat vândut în loturi mici la drum auto forestier, nu în depozite;
-
Un proiect de nou Cod Silvic lipsit de claritate, stufos, fără viziune și obiective pe linie tehnică, dar care introduce un sistem de sancțiuni penale excesive;
-
Proxima intrare în vigoare, în decembrie 2023, a HG-ului care obligă la revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvată de mediu. Până la 70% din amenajamente ar putea intra în această revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse în piață pe perioada revizuirii;
Politicile publice promovate în zona forestieră nu sunt legate de dezvoltarea economică și socială, ele având practic o singură orientare: o luptă populistă, ineficientă și inadecvată ca mijloace cu fenomenul tăierilor ilegale. Acest lucru este demonstrat și de recenta modificarea publicată în Monitorul Oficial a Metodologiei de organizare și funcționare a SUMAL. A fost astfel introdusă sancțiunea administrativă de retragere a statutului de utilizator SUMAL. „În fapt, este o sancționare administrativă extremă, instituită prin ordin de ministru, care conduce practic la limitarea dreptului la muncă pentru categorii largi de personal silvic, din sectorul de exploatare sau industria lemnului, dincolo de regimul contravențiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea atinge cote de neimaginat în orice alt sector de activitate”, reclamă membrii Asociației Industriei Lemnului.