De asemenea, AFM va asigura finanțarea proiectelor de dezvoltare a rețelelor de transport gaze naturale, care conduc la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din încălzirea prin arderea lemnului. Schimbarea cadrului legal pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme este necesară, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat țara noastră pentru neîndeplinirea obligațiilor de a lichida aceste depozite. În timp ce autoritățile se luptă încă să închidă vechile depozite neconforme, România se confruntă cu un fenomen scăpat de sub control, care cu siguranță ne va costa la fel de scump.
Un proiect de ordonanță de urgență, pregătit de Ministerul Mediului, prevede luarea în administrarea AFM a imobilelor, terenuri și a depozitelor de deșeuri, în scopul închiderii lor, acestea urmând să facă obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local (conform Legii nr. 255/2010). În prezent, nu există cadrul legal pentru a gestiona proiectele aferente lucrărilor de închidere și ecologizare, cu atât mai puțin în condițiile în care acestea sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe. Sarcina de a le lichida revine astăzi autorităților locale, dar acestea sunt depășite de situație. Lichidarea depozitelor neconforme pare o muncă de Sisif, în condițiile în care peste noapte răsar la marginea localităților noi gropi de deșeuri, unde sunt aruncate, pe lângă gunoiul menajer, deșeurile vegetale, deșeurile provenite de la animalele din gospodărie și din construcții. Multe dintre primăriile din zona rurală au doar serviciu de colectare a deșeurilor menajere, așa încât pentru restul fiecare se descurcă cum poate. Garda de Mediu a avertizat de mai multe ori asupra faptului că gropile sunt pline pentru că aici ajung deșeuri nesortate, iar gradul de reciclare este încă redus.
Bani și pentru sistemele inteligente de transport al energiei electrice şi gazelor naturale
Pe de altă parte, în contextul actual generat de conflictul militar care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei, Ministerul Mediului spune că s-a conturat importanța dezvoltării sistemelor inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, precum și relevanța pe termen lung a acestor tipuri de proiecte. „Astfel, este imperios necesară asigurarea de finanțare pentru tipurile de proiecte aferente dezvoltării sistemelor inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, care conduc la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din încălzirea prin arderea lemnului, astfel încât aceasta să contribuie la obţinerea unor niveluri de reducere a emisiilor de carbon care sunt considerate necesare pentru a se evita schimbări climatice periculoase”, se precizează în expunerea de motive care însoțește proiectul. Administrația Fondului pentru Mediu este instituția cu experiență și competență în ceea ce privește derularea proiectelor destinate protecției mediului, iar Fondul pentru mediu este instrumentul economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, finanțarea acestor investiții prin AFM este un demers în egală măsură oportun și necesar realizării investițiilor aferente sistemelor de transport al gazelor naturale, care să pregătească rețelele pentru adăugarea în sistem și a gazelor cu emisii reduse de carbon, arată inițiatorii actului normativ. Beneficiarii acestor proiecte vor fi unitățile administrativ-teritoriale, care vor gestiona procesul de efectuare a lucrărilor.
Conform Tratatului de aderare a României la UE, țara noastră avea termen ca până pe 16 iulie 2017 să închidă 101 gropi de gunoi.
Indolența românească, sancționată financiar de CJUE
La sfârșitul anului trecut, CJUE a condamnat România la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu a fost închisă. În total, în țară existau 31 de gropi de gunoi neautorizate, ceea ce înseamnă că România va trebui să plătească penalizări de 18.600 de euro pentru fiecare zi de întârziere. Problema gropilor de gunoi nu este una nouă, iar sancțiunea financiară dictată împotriva țării noastre a venit după ce nu am respectat decizii mai vechi ale CJUE. Astfel, în Curtea constata că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite cu deșeuri neautorizate. Ulterior, în 2022, pentru că România nu puse în aplicare hotărârea din 2018, Comisia Europeană ne-a adus în fața CJUE, care decidea impunerea unor sancțiuni financiare. „În hotărârea sa, Curtea de Justiție constată că România nu a închis încă 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Ea obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere. La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României”, se arată într-un comunicat al CJUE din decembrie 2023.