Raportul auditorilor europeni ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sprijinului financiar acordat de UE pentru agricultura ecologică. Deși suprafaţa de teren cultivată ecologic a crescut datorită subvențiilor de miliardelor de euro puse la dispoziţie anual de UE, cerinţele şi nevoile sectorului nu sunt suficient luate în considerare.
În aceste condiții, producţia ecologică rămâne o piaţă de nişă, iar raportul subliniază că UE va rata probabil ţinta pe care şi-a fixat-o pentru acest sector.
„Agricultura europeană devine mai verde. Un rol esenţial în acest sens îl are agricultura ecologică. Pentru ca succesul să fie însă de durată, nu este suficient să mizăm totul pe creşterea suprafeţei de teren cultivate ecologic. Trebuie să se facă mai mult pentru a sprijini sectorul în ansamblu, adică să se dezvolte piaţa şi să se stimuleze producţia. Altfel, riscăm să creăm un sistem dezechilibrat, complet dependent de banii de la UE, în loc să favorizăm o industrie prosperă stimulată de consumatori informaţi”.
Keit Pentus-Rosimannus, membră a Curţii, responsabilă de acest audit
Semințe neecologice, pentru culturi ecologice
Pe de altă parte, auditorii au constatat că sprijinul politicii agricole comune (PAC) poate neglija obiectivele de mediu şi de piaţă. De exemplu, un fermier poate primi bani de la UE chiar dacă nu aplică standardele de rotaţie a culturilor sau de bunăstare a animalelor, care sunt principii de bază ale agriculturii ecologice. Mai mult, s-a constatat că folosirea seminţelor neecologice pentru culturi ecologice este o practică răspândită, autorizaţiile obţinându-se uşor. Potrivit auditorilor, nu există în prezent nicio modalitate de a măsura cum se manifestă în practică presupusele beneficii pentru mediu ale agriculturii ecologice. Sprijinul PAC este acordat cu scopul de a-i despăgubi pe fermieri pentru costurile suplimentare şi pentru pierderea de venituri ca urmare a trecerii de la agricultura convenţională la cea ecologică.
Românii cheltuiesc cel mai puțin din UE pe alimente ecologice
Fermierii înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică nu sunt obligaţi ca produsele lor să fie ecologice pentru a primi bani din partea UE. Piaţa producţiei ecologice rămâne foarte mică, doar 4% din totalul pieţei alimentare din UE generând vânzări în valoare de 45 de miliarde de euro în 2022, se precizează în documentul citat. Cheltuielile pe astfel de produse variau de la 2 euro pe cap de locuitor în România la 365 de euro pe cap de locuitor în Danemarca - a se vedea anexa. Aceste diferențe evidențiază atât dezvoltarea inegală a pieței produselor ecologice în UE, cât și legătura cu puterea de cumpărare din statele membre. La un nivel macro, auditorii UE pun sub semnul întrebării chiar strategia UE în domeniu. „Actualul plan de acţiune pentru acest sector a fost îmbunătăţit faţă de cel anterior, însă el nu conţine anumite elemente-cheie. Lipsesc obiective adecvate şi cuantificabile pentru sectorul ecologic şi nu s-au prevăzut modalităţi de măsurare a progresului”, se mai arată în raportul citat.
România a adoptat primul său plan de acțiune abia în mai 2023, dar cu toate acestea, în perioada 2014-2022 se situa pe locul opt în topul statelor membre cu cele mai mari cheltuieli din PAC destinate conversiei la practici agricole ecologice sau menținerii unor astfel de practici. În planul de acțiune al României, Curtea a observat aceleași deficiențe ca și în cazul Poloniei. Astfel, dezvoltarea sectorului ecologic a fost slăbită de faptul că nu existau ținte, roluri și responsabilități clare și o alocare financiară.
La noi, pajiștile ecologice au crescut de 4 ori, numărul animalelor crescute ecologic a scăzut cu 75%
În România, Curtea a constatat că, deși suprafața pajiștilor ecologice și suprafața furajeră cultivată ecologic au crescut de peste două ori în perioada 2014-2021, numărul animalelor crescute pe pășuni ecologice a scăzut cu 75%. Măsura privind agricultura ecologică sprijinea aproape 100% din pajiștile ecologice din România, dar nu includea niciun stimulent pentru creșterea ecologică a animalelor. În schimb, Italia și Austria au integrat astfel de stimulente în cadrul măsurii.
14.000 de operatori certificați ecologic sunt înregistrați în România și ei lucrau o suprafață de aproape 700.000 de hectare, potrivit lui Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Singurul obiectiv propus este creșterea suprafețelor
În plus, raportul ECA subliniază că, pentru perioada de după 2030, nu există nicio viziune strategică, necesară, de altfel, pentru a aduce stabilitatea şi perspectiva pe termen lung, de care sectorul are nevoie pentru a reuşi. În practică, singurul obiectiv (neobligatoriu) pe care UE l-a stabilit pentru acest sector este de a creşte suprafaţa consacrată agriculturii ecologice. Dezvoltarea acestui tip de agricultură şi ambiţiile privind extinderea sa diferă însă de la o ţară la alta atât de mult încât UE riscă să nu îşi atingă obiectivul de 25% stabilit pentru 2030. Pentru a reveni pe drumul cel bun, ritmul adoptării practicilor agricole ecologice în Europa ar trebui să se dubleze, avertizează auditorii.
15 miliarde de euro vor fi alocate până în 2027
Agricultura ecologică este o componentă esenţială a Strategiei UE „De la fermă la consumator”. Ea are un rol în îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale UE în materie de mediu şi climă. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună, fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menţine practici agricole ecologice. Totodată, 15 miliarde suplimentare sunt prevăzute până în 2027.
Fiecare țară, cu ritmul ei
Ritmul de adoptare a agriculturii ecologice variază însă semnificativ de la un stat membru la altul. În Ţările de Jos, Polonia, Bulgaria, Irlanda şi Malta, proporţia este sub 5% din suprafaţa agricolă, în timp ce Austria a depăşit 25%. Agricultura ecologică urmăreşte să producă alimente utilizând substanţe şi procese naturale. Ea contribuie astfel la creşterea biodiversităţii şi la reducerea poluării apei, a aerului şi a solului. În 2022, aproximativ 17 milioane de hectare erau utilizate pentru agricultura ecologică în UE, reprezentând 10,5% din suprafaţa agricolă utilizată totală.