Leul a scăzut în ultimele luni până la un minimum istoric în raport cu dolarul, dar a coborât şi comparativ euro, care a suferit, la rândul ei, în această perioadă, un declin în faţa monedei americane. Cu un deficit comercial în creştere, România se poate aştepta la o scumpire a produselor importate şi a carburanţilor, cu consecinţe în lanţ asupra preţurilor de pe întreaga piaţă. Pentru echilibrarea cursului, singura soluţie văzută de specialişti ar fi stimularea fabricării în ţară a mărfurilor pe care acum le cumpărăm din străinătate. Estimările pentru anul viitor indică un curs al monedei europene la un nivel de peste 4,8 lei.
O analiză a evoluţiei monedei naţionale faţă de principalele valute, de la 1 iunie şi până azi, ne arată că am avut o vară fierbinte, iar toamna continuă pe acelaşi trend crescător. La 3 iunie 2019, euro valora 4,7450 lei la cotaţia oficială a Băncii Naţionale a României (BNR). Apoi cursul a înregistrat un declin, până la un minimum al acestei perioade, 4,7182 lei/euro la 10 iunie, aşadar o scădere de 2,68 bani sau 0,6% în decurs de o săptămână. La 1 octombrie, moneda europeană ajunsese la 4,7512 lei, cu 0,62 bani sau 0,1% mai mare decât în prima zi a verii. Comparativ cu data de 10 iunie, euro era cu 0,33 bani sau 0,7% mai puternic. Ziua următoare, 2 octombrie, a adus o diminuare, până la 4,7499 lei pentru un euro.
Cădere de 20 de bani în 4 luni
În raport cu dolarul, moneda românească s-a mişcat într-o manieră diferită. La 3 iunie, nivelul se situa la 4,2472 lei pentru un dolar. Un minimum al sezonului estival s-a înregistrat la 24 iunie, 4,1455 lei/dolar, după o scădere de 10,2 bani sau 2,4%. La 1 octombrie cursul BNR a indicat cel mai puternic dolar din istorie faţă de moneda autohtonă, 4,3488 lei pentru un dolar, cu peste 20 de bani sau aproape 5% mai mare decât la 10 iunie, şi cu 10 bani sau 2,4% peste nivelului de la 3 iunie. A doua zi, bancnota verde a coborât la 4,3519 lei/dolar.
Observăm că leul s-a depreciat într-o măsură mai mare faţă de moneda americană decât în raport cu cea europeană, dar aceasta în contextul în care au intervenit fluctuaţii apreciabile şi între cele două valute. În pieţele internaţionale, euro era cotat, pe 1 iunie 2019, la 1,11990 dolari, pentru ca la 1 octombrie să atingă 1,08995 dolari, cu 2,7% mai puţin.
Prognoze negre pentru inflaţie şi curs
Leul va continua să coboare, astfel că euro va depăşi anul viitor pragul de 4,8 lei, după cum rezultă din studiul pe luna august realizat de asociaţia profesioniştilor în investiţii CFA România. În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7835, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8243. Aproape 57% dintre participanții la sondaj anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2020/septembrie 2019) a înregistrat o valoare medie de 4,03%. Sunt de remarcat:înrăutățirea percepţiei privind evoluția mediului extern, anticipațiile privind majorarea primei de risc a României (aproape 70% dintre participanții la sondaj anticipează o creştere) și percepția (73% dintre participanții la sondaj) de supra-evaluare a prețurilor real estate în principalele oraşe din România.
Pe termen mediu şi lung, moneda naţională va continua să se deprecieze, ca urmare a presiunilor alimentate de deficitul comercial. Importăm mai mult decât exportăm, şi din acest motiv cererea de valută creşte. De asemenea, inflaţia descurajează investiţiile străine, pentru că erodează randamentele obţinute. Nu intră valută, oferta de valută se scumpeşte şi leul scade.
Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
4,5% din PIB este deficitul comercial al României pe 2018, al doilea ca mărime din UE după Cipru (7,0%).
Consumul a crescut pe nepregătite
“Din punctul de vedere al comerţului exterior, această evoluţie, de deprecierea a leului, era de aşteptat. România acuză grave deficite comerciale, de 15 miliarde de euro în 2018 şi, conform estimărilor, 17-19 miliarde anul acesta”, ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele executive al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). El crede că “România nu era pregătită” pentru creşterea consumului intern din ultima vreme, în condiţiile unei producţii interne nesatisfăcătoare. În opinia specialistului, va fi greu să majorăm volumul de vânzări în afara ţării, având în vedere că “ne paşte o criză”, pentru că “piaţa occidentală îşi contractează comenzile”, astfel că “exporturile au ajuns la o saturaţie”. Oficialii ANEIR sunt de părere că trebuie să stimulăm, prin fonduri europene, ajutoare de stat, sprijin financiar pentru start-up-uri, fabricarea în ţară a produselor pe care acum le importăm, precum cele chimice sau cele agroalimentare. “Noroc că avem un excedent de 8 miliarde de euro la exportul de servicii, ceea ce acoperă, într-o oarecare măsură, deficitul de la bunuri”, a conchis Mihai Ionescu.
Deficitul a crescut cu 2 miliarde de euro
Deficitul balanţei comerciale (diferenţa dintre importuri şi importuri) a fost, în primele şapte luni din 2019, de 9,5 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,0% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate din fier, oţel, cauciuc, metal şi articole manufacturate diverse, ca îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte (acestea deţinând 32,2% la export şi respectiv 30,4% la import).
Pieţele internaţionale urmează să se contracteze, astfel că exporturile României ar putea să îngheţe