Pe lângă adicție, „consumul de alcool crește riscul de cancer de cavitate bucală, faringe, esofag, ficat, cancer colorectal și de sân și are efecte adverse asupra aparatului cardiovascular și aparatului digestiv”, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), care a demarat, ieri, o campanie națională ce are ca scop creșterea nivelului de informare și conștientizare, în special în rândul adolescenților și al părinților, privind impactul negativ pe care consumul de alcool îl are asupra sănătății și vieții.
Consumul de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, inclusiv în România, având implicații semnificative asupra sănătății individuale și colective, viețile a milioane de oameni din întreaga lume fiind afectate de acesta.
„Consumul de alcool crește riscul de cancer de cavitate bucală, faringe, esofag, ficat, cancer colorectal și de sân și are efecte adverse asupra aparatului cardio-vascular și aparatului digestiv. Alcoolul este o substanță care poate să provoace adicție, iar adolescenții și adulții tineri au riscul cel mai ridicat de a fi afectați pe termen lung. Tinerii care consumă alcool au un risc de 4 ori mai mare de a deveni dependenți de alcool la vârsta adultă”, avertizează specialiștii în sănătate publică.
Potrivit acestora, în ciuda multiplelor efecte negative, alcoolul continuă să fie una dintre substanțele psiho-active utilizate destul de mult, iar gradul de acceptare socială a consumului de alcool este unul ridicat.
Bețiile repetate în rândul adolescenților, îngrijorătoare
„Consumul mediu anual de alcool în România este ridicat, situându-se la 10,3 litri alcool pur pe cap de locuitor, în anul 2023.
În plus, în medie, peste o treime dintre adulții din România au declarat că au consumat alcool în exces cel puțin o dată pe lună în anul 2019, a doua cea mai mare rată din UE (35% comparativ cu media UE de 18,5%)”, arată specialiștii INSP, precizând că există o disparitate de gen puternică în ceea ce privește consumul excesiv de alcool: mai mult de jumătate dintre bărbați (53,1%), dar mai puțin de una din cinci femei (18%) au raportat un astfel de comportament în anul 2019.
Ratele stării de ebrietate repetate în rândul adolescenților din România sunt îngrijorătoare, ele situându-se la nivelul de 17%, similar cu media UE de 18%, conform datelor publicate de INSP.
În cadrul campaniei de conștientizare a efectelor nocive ale alcoolului, specialiștii le explică adolescenților cum poate să le afecteze sănătatea pe termen scurt scurt (vorbire împleticită și timp de reacție încetinit, afectarea capacității de judecată; posibilă pierdere a conștienței, comă și deces), mediu (dureri de cap, insomnia, pierderea memoriei) și lung (leziuni cerebrale severe, ciroză, cancer hepatic, ulcer și impotență).
Provocare pentru adulți: Nu consumați deloc pe parcursul lunii iunie!
Deoarece copiii preiau, în general, din comportamentul adulților și mulți ajung să consume alcool în cantități uriașe tocmai pentru că văd acest lucru în familie, reprezentanții INSP lansează, cu această ocazie, o provocare pentru părinți.
„În cadrul acestei campanii lansăm o provocare pentru toți, în special pentru părinți: încercați să nu consumați deloc alcool pe parcursul lunii iunie și deveniți un model pentru copiii dumneavoastră!
Părinții joacă un rol esențial în crearea unui climat familial favorabil, promovarea valorilor, dezvoltarea atitudinilor pozitive și formarea unor obiceiuri sănătoase, fără consum de alcool.
Consumul de alcool este periculos pentru adolescenți. Cu cât adolescenții întârzie debutul consumului de alcool, cu atât sunt mai puțin expuși riscurilor asociate acestuia. De aceea, este esențial ca părinții să-și ajute copiii în alegerea de a NU consuma alcool. Intervenția timpurie a părinților poate preveni problemele legate de alcool la adolescenți”, arată INSP.
„Nu există un nivel de consum de alcool considerat sigur pentru sănătate”, subliniază specialiștii, astfel că este recomandată evitarea acestuia, indiferent de vârstă.
Cum îți poți ajuta copilul să nu bea alcool
Consumul de alcool nu este „o etapă normală” a adolescenței, așa cum cred mulți, însă, pentru ca tinerii și copiii să facă alegeri sănătoase, aceștia trebuie să fie informați despre riscuri și sprijiniți de familiile lor. Prin urmare, specialiștii în sănătate publică au o serie de recomandări, în acest sens, și pentru părinți.
Astfel, pe lângă exemplul personal, care implică evitarea consumului de alcool în fața copilului, părinții sunt sfătuiți să comunice deschis cu cei mici, să-i supravegheze și să le ofere alternative de distracții fără alcool.
-
„Discută despre riscurile consumului de alcool;
-
Asigură-te că nu are acces la alcool acasă;
-
Cunoaște prietenii copilului tău și anturajul său;
-
Colaborează cu alți părinți pentru a stabili reguli clare și a te asigura că, atunci când găzduiesc petreceri, nu permit consumul de alcool de către adolescenți;
-
Supraveghează activitățile copilului pentru a te asigura că nu este expus la alcool;
-
Arată-i că distracția nu depinde de alcool;
-
Încurajează-l să participe la activități recreative și sănătoase, fără alcool”, sunt câteva dintre recomandările pentru părinți.
De asemenea, părinții trebuie să știe care sunt semnele de avertizare ale consumului de alcool la adolescenți:
-
Modificări de dispoziție, inclusiv furie sau iritabilitate, astenie;
-
Probleme școlare, scăderea performanței sau conflicte cu profesorii;
-
Izolare sau schimbarea grupului de prieteni;
-
Lipsa interesului pentru activități, hobby-uri sau igiena personală;
-
Sticle cu alcool găsite în camera adolescentului;
-
Respirație cu miros de alcool;
-
Probleme de memorie, vorbire neclară sau lipsă de coordonare.
INSP va desfășura Campania Națională de Prevenție a Consumului de Alcool „Fii tu însuți! Nu ai nevoie de alcool!” în parteneriat cu Direcțiile de sănătate publică, în perioada mai – iunie 2025. Oricine se poate implica în această campanie, „prin discuții deschise cu copiii despre alegeri sănătoase, despre impactul consumului de alcool și prin renunțarea la consumul de alcool pe parcursul lunii iunie”.
Alcoolul, între mit și adevăr
În broșurile care vor fi împărțite elevilor, INSP demontează și o serie de mituri legate de consumul de alcool. Dintre acestea, redăm doar câteva:
MIT: Un adolescent trebuie să bea alcool pentru a-și crea o imagine socială mai bună.
ADEVĂR: Persoanele care simt nevoia să consume alcool pot deveni dependente, își pierd puterea voinței și independența.
MIT: Alcoolul îi ajută pe oameni să-și uite problemele.
ADEVĂR: Foarte des oamenii aduc în discuție problemele uitate doar atunci când sunt în stare de ebrietate.
MIT: Alcoolul îmbunătățește dorința și performanța sexuală.
ADEVĂR: Consumul de alcool duce la disfuncții erectile și reduce dorința sexuală. Shakespeare spunea că alcoolul „provoacă dorința, dar inhibă performanța”.
Mesaje pentru femeile care se pregătesc să devină mame
Conform unor statistici recente ale UNICEF, 28% dintre femeile gravide de la noi din țară consumă alcool în cele nouă luni de sarcină, iar incidența copiilor cu sevraj alcoolic la naștere este de două ori mai mare decât media la nivelul UE.
Multe dintre viitoarele mame nu conștientizează în ce fel și cât de mult îi poate afecta pe copii gestul lor.
„Nu consumați deloc alcool dacă sunteți însărcinată!”, subliniază specialiștii, precizând că sindromul alcoolic fetal este o tulburare gravă care apare la nou-născuţii din mame care au consumat constant alcool în perioada sarcinii și implică atât tulburări ale structurii și funcției sistemului nervos (nivel de inteligență redus; dificultăți de învățare, probleme de atenție și memorie; hiperactivitate; instabilitate emoțională, coordonare proastă a mișcărilor; tulburări de vorbire), cât și probleme de comportament și de adaptare (rezultate școlare slabe, incapacitate de a se concentra și de a îndeplini cu succes o sarcină de lucru; dificultăți de a comunica și de a se adapta la viața socială; comportament impulsiv; tendință spre delincvență).
Trei milioane de decese la nivel mondial
Conform statisticilor, consumul de alcool duce la decesul a trei milioane de oameni, anual, la apariția a 230 de tipuri diferite de boli și, totodată, afectează bunăstarea și sănătatea altor persoane din familie și comunitate, fiind responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolii. De asemenea, reprezintă principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditate în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani și totalizează 10% dintre decesele înregistrate la această grupă de vârstă.
În anul 2018, consumul total de alcool la nivel mondial a fost de 6,2 litri alcool pur /per persoană cu vârsta de 15 ani și peste, iar consumul neînregistrat (alcoolul care se află în afara sistemului obișnuit de control) a reprezentat 26% din consumul total.
În Regiunea Europeană a OMS, alcoolul cauzează aproape 1 milion de decese anual, contribuind în mod semnificativ la vătămări neintenționate și intenționate. Impactul dăunător al consumului de alcool începe devreme în cursul vieții. Expunerea prenatală la alcool poate duce la tulburări din spectrul sindromului alcoolic fetal (FASD), un termen ce acoperă o serie de defecte congenitale fetale care includ dizabilități fizice, mentale, iar mai târziu o serie de modificări comportamentale și/sau de învățare cu posibile implicații pe tot parcursul vieții și care, spre deosebire de multe alte dizabilități, sunt 100% prevenibile.
În plus, alcoolul este responsabil pentru 1 din 4 decese înregistrate la tinerii cu vârsta de 20-24 de ani, fiind și o cauză principală a pierderii anilor de viață profesională.
Consumul de alcool este cauza a aproximativ 17% dintre cazurile de cancer din cele șapte tipuri de afecțiuni oncologice asociate. Consumul ușor până la moderat de alcool (adică mai puțin de 20 g de alcool pur pe zi) a fost asociat cu 13,3% din aceste cazuri, „echivalentul a aproximativ 23.000 de cazuri noi de cancer în anul 2017 la nivel european”, indică statisticile.