Implicarea agresivă a fostului președinte Donald Trump în campania pentru actualele alegeri parlamentare i-a făcut pe aproape jumătate dintre americani să se teamă că țara lor va fi zguduită de o insurgență internă în următorul deceniu.
Miliardarul, care a divizat SUA și consideră în continuare că a fost furat în alegerile prezidențiale din 2020, a colindat America în lung și în lat pentru a-i susține pe candidații republicani și, mai ales, pentru a-și pregăti revenirea la Casa Albă, acolo unde sondajele îl consideră favorit în alegerile din 2024.
Catalogat, deopotrivă, „cel mai iubit” și „cel mai urât” candidat la președinția SUA, Trump a rupt țara în două, creând condiții optime pentru izbucnirea violențelor interne, după ce, potrivit anchetatorilor de la Washington, a încurajat atacul asupra Capitoliului, din 6 ianuarie 2021, la scurt timp după ce fusese învins de către actualul președinte, Joe Biden.
Pe un butoi de pulbere
Americanii vorbesc tot mai des despre o insurecție internă. În august, după ce FBI a percheziționat casa din Florida a lui Trump, referirile pe Twitter la „război civil” au crescut cu 3.000%.
Susținătorii lui Trump au intrat imediat pe internet, amenințând pe rețeaua socială că va începe un război civil, dacă idolul lor va fi pus sub acuzare. „Este deja ora războiului civil?”, întreba, la vremea respectivă, un utilizator. „Pregătiți-vă pentru o revoltă!”, i-au răspuns, simultan, mai multe conturi.
Lindsey Graham, senator republican din Carolina de Sud, avertiza chiar că vor fi „revolte pe străzi”, dacă Trump va fi pus sub acuzare. Însuși fostul președinte a prezis, apoi, că „se vor întâmpla lucruri teribile”, dacă nu se va detensiona atmosfera din țară.
Cel mai îngrijorător însă este faptul că americanii aflați de ambele părți ale baricadei politice susțin tot mai des că violența este justificată. În ianuarie 2022, 34% dintre americanii intervievați afirmau că, uneori, este în regulă să se recurgă la violență contra guvernului.
Șapte luni mai târziu, peste 40% declarau că războiul civil este destul de probabil în următorii 10 ani. În urmă cu doi ani, nimeni nu vorbea despre un al doilea război civil american. Astăzi acest lucru a devenit ceva obișnuit.
„Judecători asasinați, democrați închiși și sinagogi bombardate”
Înaintea alegerilor parlamentare de astăzi, publicația britanică „The Guardian” a cerut părerea unei reputate analiste politice, care avertizează în privința profunzimii crizei din societatea americană.
„Sunt temerile exagerate? Cea mai frecventă întrebare care mi se pune după apariția cărții mele «Cum încep războaiele civile și cum se opresc» este dacă un război civil s-ar putea repeta în SUA”, afirmă Barbara F. Walter, cunoscut politolog american.
„Scepticii susțin că guvernul american este prea puternic pentru ca cineva să-l poată contesta. Alții spun că secesiunea nu se va întâmpla niciodată, deoarece țara noastră nu mai este împărțită în mod clar pe linii geografice. Alții pur și simplu nu pot crede că americanii ar începe să se omoare între ei. Aceste convingeri însă se bazează pe ideea greșită că un al doilea război civil ar semăna cu primul. Nu va fi așa!”, spune ea.
„Dacă un al doilea război civil izbucnește în SUA, acesta va fi un război de gherilă, purtat de mai multe miliții mici răspândite în întreaga țară.
Țintele lor vor fi civili - în principal grupuri minoritare, lideri ai opoziției și angajați federali. Judecătorii vor fi asasinați, democrații și republicanii moderați vor fi încarcerați pe baza unor acuzații false, bisericile pentru persoanele de culoare și sinagogile vor fi bombardate, pietonii vor fi luați la țintă de lunetiști pe străzile orașelor, iar agenții federali vor fi amenințați cu moartea, în cazul în care vor aplica legea federală.
Scopul va fi de a reduce puterea guvernului federal și a celor care îl susțin, intimidând în același timp grupurile minoritare și adversarii politici, pentru a-i face să se supună”, consideră Walter.
„Știm acest lucru, deoarece grupuri de extremă dreapta, precum «Proud Boys», ne-au spus cum intenționează să deruleze un război civil. Ei numesc acest tip de război «rezistență fără lider» și sunt influențați de un plan din «Jurnalele Turner» (1978), o relatare fictivă a unei viitoare insurgențe civile în SUA”, mai spune politologa americană.
Scrisă de William Pierce, fondatorul „Alianței Naționale” neonaziste, cartea este un manual care arată cum un grup de activiști marginali poate folosi atacuri teroriste în masă pentru a coopta alți „albi” la cauza lor, distrugând în cele din urmă guvernul federal.
Cartea susține atacarea clădirii Capitoliului, instalarea unei spânzurători pentru a scăpa de politicienii, avocații, prezentatorii de știri și profesorii care sunt calificați drept „trădători de rasă”, precum și bombardarea sediului FBI.
Pagini din „Jurnalele Turner” au fost găsite în camionul lui Timothy McVeigh, după ce acesta a atacat o clădire federală din Oklahoma City, în aprilie 1995. Patrick Crusius, presupusul autor al atacului armat de la El Paso, și John Timothy Earnest, acuzat că a tras în sinagoga din Poway, California, au reluat ideile cărții în manifestele lor.
Insurgența, ca regulă
SUA nu se află încă într-un război civil. Dar un raport declasificat din 2012 al CIA, privind insurecțiile, prezintă primele semne. Potrivit raportului, o țară se confruntă cu o insurecție deschisă, atunci când violența susținută de către extremiști tot mai activi devine deja o regulă.
În acel moment, extremiștii folosesc arme sofisticate, precum dispozitivele explozive improvizate, și încep să atace preponderent infrastructura vitală - cum ar fi spitale, poduri și școli - și nu doar indivizi. Aceste atacuri implică, de asemenea, un număr mai mare de insurgenți, dintre care unii au experiență de luptă.
Conform raportului CIA, există adesea dovezi „de penetrare și subminare a armatei, a poliției și a serviciilor de informații, de către insurgenți”.
„În acest stadiu incipient al războiului civil, extremiștii încearcă să forțeze populația să aleagă o tabără, în parte demonstrându-le cetățenilor că guvernul nu îi poate proteja sau asigura necesitățile de bază. Scopul este de a incita la un război civil mai amplu, prin denigrarea statului și creșterea sprijinului pentru măsuri violente”, spune Barbara F. Walter.
Experții în insurgență se întrebau dacă 6 ianuarie 2021 va fi începutul unei astfel de serii susținute de atacuri. „Acest lucru nu s-a întâmplat încă, în parte din cauza contramăsurilor agresive ale FBI, care a arestat peste 700 de participanți la revoltă, acuzând 225 dintre aceștia de agresiune, rezistență sau obstrucționarea ofițerilor sau angajaților (...) Dar acest rateu este, probabil, unul temporar”, afirmă analista.
Factori de risc
Experții în războaie civile susțin că există doi factori care expun țările la un risc ridicat de război civil. SUA prezintă unul dintre acești factori de risc și se apropie periculos de mult de cel de-al doilea.
„Niciunul dintre cei doi factori de risc nu s-a diminuat de la 6 ianuarie. Primul este fracționismul etnic. Acest lucru se întâmplă atunci când cetățenii unei țări se organizează în partide politice bazate pe identitatea etnică, religioasă sau rasială, mai degrabă decât pe ideologie.
Al doilea este anocrația. Aceasta se întâmplă atunci când un guvern nu este nici pe deplin democratic, nici pe deplin autocratic; este ceva intermediar. Războaiele civile nu au loc aproape niciodată în democrațiile sănătoase și puternice. De asemenea, rareori au loc în autocrațiile totale. Violența izbucnește aproape întotdeauna în țările aflate la mijloc - cele cu pseudo-democrații slabe și instabile. Anocrația plus fracționismul este un amestec periculos!”, spune Barbara F. Walter.
Cine pândește din umbră
„Știm, de asemenea, cine tinde să declanșeze războaiele civile, în special cele purtate între diferite grupuri etnice, religioase și rasiale. Nici acest lucru nu este de bun augur pentru SUA.
Grupurile care au tendința de a recurge la violență nu sunt cele mai sărace sau cele mai defavorizate. Este vorba despre grupul care a fost cândva dominant din punct de vedere politic, dar care își pierde puterea.
Pierderea statutului politic - resentimentul că membrii lor sunt înlocuiți și identitatea țării nu le mai aparține - este cea care motivează aceste grupuri să se organizeze.
În prezent, Partidul Republican și baza sa de alegători albi și creștini își pierd poziția dominantă în politica și societatea americană, ca urmare a schimbărilor demografice. Albii sunt grupul demografic cu cea mai lentă creștere în SUA și nu vor mai fi majoritari ca populație până în 2044.
Statutul lor va continua să scadă pe măsură ce America devine mai multietnică, multirasială și multireligioasă, iar rezultatul va fi un resentiment și o teamă tot mai mari față de ceea ce ne așteaptă.
Oamenii care au luat cu asalt Capitoliul la 6 ianuarie au crezut că salvează America de acest viitor și s-au simțit pe deplin îndreptățiți în această luptă”, mai precizează Walter, care avertizează că democrația americană a cunoscut un declin rapid între 2016 și 2020, atunci când la conducerea țării s-a aflat Donald Trump, iar aceasta nu s-a ameliorat nici ulterior, din cauza obstacolelor legislative ridicate de republicani, pe fondul majorității fragile deținute de Partidul Democrat în Congres.