Belgia a comasat și ea alegerile, pe 9 iunie urmând să se voteze și pentru Camera Reprezentanților, din Parlamentul Federal, și la nivel regional. Singurele alegeri cu miză pentru belgieni sunt cele federale, pentru că, spun jurnaliștii BBC, Belgia poate pur și simplu să dispară ca stat. Toate sondajele indică faptul că partidul de extremă dreapta Vlaams Belang, care luptă pentru independența Flandrei, jumătatea flamandă a țării, va fi pe primul loc. Partidele tradiționale din Belgia, aparținând ambelor comunități, s-au înțeles până acum să țină departe de guvernare această formațiune, numai că așa ceva nu mai pare posibil.
În Franța, singura întrebare care așteaptă răspuns duminica viitoare este la ce scor va bate extrema dreaptă restul partidelor. Adunarea Națională, partid fondat de Jean-Marie Le Pen și condus acum de tânărul de 28 de ani Jordan Bardella, are în sondaje 32%, adică mai mult decât dublu față de rivalii săi. Socialiștii și „Renașterea”, partidul președintelui Macron, se bat pentru locul doi, la circa 15% fiecare, în timp ce restul formațiunilor sunt sub pragul electoral de 5%.
Războiul este subiectul-cheie al alegerilor din Germania. Olaf Scholz se prezintă drept „cancelar al păcii”, în timp ce afișele electorale îi sunt mâzgălite cu cuvântul „warmonger” (persoană care incită la război), scris cu graffiti de militanții de stânga. În Europa, guvernul său este cel mai mare furnizor de echipament militar pentru Ucraina. Partidele din coaliția aflată la putere vor obține mai puține voturi decât la euro-alegerile trecute, clasamentul înaintea votului fiind condus de opoziția conservatoare. Ca și în Franța, Puterea se bate pentru locul doi, rivalul fiind aici AfD, adică extrema dreaptă.
Și polonezii au în centrul atenției războiul. Sondajele arată că invazia rusă din Ucraina este evenimentul care a schimbat cel mai mult modul în care polonezii văd viitorul. Aceasta ar fi și explicația faptului că premierul pro-UE Donald Tusk a făcut din securitatea națională și amenințarea Rusiei tema principală a campaniei sale electorale. Adversarul său politic, partidul euro-sceptic Lege și Justiție (PiS), a câștigat ultimele nouă alegeri, inclusiv cele parlamentare de toamna trecută, însă nu a reușit să ajungă la guvernare pentru că nu a putut forma o majoritate. PiS încearcă să-și mobilizeze electoratul vorbind despre pericolul renunțării la zlot, creșterea prețului energiei și impactul asupra agriculturii poloneze a politicilor europene privind clima. Coaliția Civică, a premierului Tusk, și PiS sunt la egalitate în sondaje, cu 30%.
„Opriți haosul UE, criza migrației, teroarea climatică, războiul, haosul Corona”, sunt mesajele de pe un afiș al Partidului Libertății din Austria (FPO) - opoziția de extremă dreapta care conduce în sondaje cu o săptămână înainte de vot. Un altul îi înfățișează îmbrățișați pe șefa Comisiei Europene și președintele Ucrainei și a fost calificat drept „propagandă rusă” de către Partidul Popular Conservator (OVP), aflat la guvernare. 27% dintre austrieci spun că vor vota cu euroscepticii FPO.
La alegerile europene precedente, Liga lui Matteo Salvini a obținut 34%, iar Frații Italiei (FdI), al actualului premier italian Giorgia Meloni abia au trecut pragul electoral, cu 6%. În cinci ani, situația aproape s-a inversat: FdI este creditat cu 27%, iar Liga abia trece de 8%. De la un personaj „zgomotos, dar minor”, Meloni este azi o figură importantă pe scena europeană, fiind curtată de tot spectrul politic - de la Ursula von der Leyen la Marine Le Pen.
Fidesz-ul premierului maghiar Viktor Orban vrea să formeze un grup european cu franțuzoaica Marine le Pen și italianca Giorgia Meloni, după ce a fost alungat din Partidul Popular European. Pe plan intern, amenințarea se numește Peter Magyar, plecat din Fidesz ca să-și formeze propriul partid, TISZA. Magyar și-a demonstrat în această campanie capacitatea de „agitator de mase”, atrăgând mulțimi cu discursul lui despre corupția Fidesz, starea dezastruoasă a școlilor, emigrație și val de muncitori din Asia. Europarlamentarele sunt pentru el un antrenament înaintea confruntării interne de la alegerile generale din 2026. În acest moment, Fidesz are 44% și scade, iar TISZA are 26% și crește. Mesajul premierului Orban este că europarlamentarele înseamnă un vot pentru pace sau război, liderii UE și SUA fiind cei care incită la război.