Elevii din mai multe judeţe au decis să se implice în lupta colegilor săi constănţeni privind nerespectarea Legii Educaţiei, care prevede reduceri cu 50% la transportul în comun. Şcolarii bucureşteni, împreună cu asociațiile din Călărași, Maramureș și Vâlcea, acuză Consiliul Județean (CJC) că „refuză să respecte legea și prejudiciază zilnic mii de elevi constănțeni”. Judeţul Constanţa este, conform ultimelor date statistice, pe primul loc la abandonul şcolar, cu 8%, acest fenomen fiind întâlnit cu precădere în mediul rural.
“Colegii noștri de la Asociația Elevilor din Constanța (AEC) au început în acest sens un demers în toamna anului 2017. Încă de atunci, s-a încercat în repetate rânduri colaborarea cu autoritățile județene, însă CJC și-a manifestat clar părerea despre respectarea legii privind acordarea acestei subvenții: nu se dorește aplicarea legii în vigoare”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Elevilor din Bucureşti-Ilfov.
Articolul 84, alineatul 1 din Legea Educaţiei prevede că elevii beneficiază de tarif redus cu 50% la transportul local în comun, care implică atât transportul în interiorul localităţii, cât şi transportul între localităţi. Însă, în Constanţa, reprezentanţii CJC refuză să acorde copiilor aceste reduceri, deşi legea a intrat în vigoare încă din 2011.
Cifrele abandonului şcolar
Conform ultimelor date furnizate de Organizaţia „Salvaţi Copiii”, România este în continuare o ţară a decalajelor în învăţământ. Astfel, la nivel naţional, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi scade la 6,2% în municipii.
În zonele rurale, acolo unde studiază 45% din populaţia şcolară a României, accesul la o educaţie de calitate reprezintă o provocare. Dacă privim atent rezultatele de la evaluările naţionale, vom observa că, în anul şcolar 2016-2017, 37,5% dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au avut rezultate slabe (sub nota minimă 5), comparativ cu 15% în şcolile urbane. În ceea ce priveşte participarea efectivă a copiilor la această etapă esenţială a educaţiei, datele europene indică, pentru România, un procent de doar 60,8% pentru acelaşi an şcolar.
Probleme şi la nevoile de bază
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți (FNAP) a adus de curând în atenţia publică şi alte probleme ale copiilor din mediul rural. Aceştia cer majorarea finanțării de bază a educației, cu cel puțin 27%, pentru că nevoile de bază nu sunt încă acoperite nicăieri în țară. Lipsa acestei ajustări financiare, conform FNAP, va continua „haosul din sistem, lipsa dotărilor, subutilarea unităților școlare cu cele necesare, practicile care nu au legătură cu etica școlară, perpetuate de-a lungul celor 30 de ani. Guvernul pregătește o majorare doar cu 4,25% pentru bunuri şi servicii și cu 22% pentru salarii, fapt ce va adânci și mai mult discrepanțele dintre învățământul urban și rural”.
“Nevoile de bază nu sunt încă acoperite nicăieri în țară: de la hârtie igienică și săpun, până la laboratoare. Declarațiile ministrului Ecaterina Andronescu privind renunțarea la fondul clasei și finanțarea «Școală după școală» rămân un vis fără niciun suport în realitatea școlii românești”, - Federația Națională a Asociațiilor de Părinți
Avantajele din mediul urban
În timp ce elevii din mediul rural nu au bani să îşi plătească transportul pentru a ajunge la şcoală, au toaletele în curţile unităţilor de învăţământ, nu au hârtie igienică sau săpun, primarii de la oraş se laudă cu tot felul de măsuri. Daniel Florea, edilul Sectorului 5, vrea să achiziţioneze ceasuri cu buton de alarmă pentru elevii ciclului primar, prin care să atenţioneze poliţia în caz de pericol, deşi experţii afirmă că ideea este inutilă, ba chiar stupidă. Şi primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, este pus pe fapte mari. Aleşii locali oferă, prin Centrul de Dezvoltare Personală și Recreere Conacul Golescu Grant, trei cursuri: Programare creativă, Limba germană și Dezvoltare personală. Programa cursului este gândită de Harvard Graduate School of Education și este adaptată pentru persoane care nu au mai avut interacțiuni cu niciun fel de limbaj de programare.
Deşi rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut uşor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017, obiectivul naţional în cadrul strategiei Europa 2020 (11,3%) rămâne de neatins.