Am bifat în 2015 un faliment şi o insolvenţă de marcă

Anul 2015 a devenit deja amintire, dar unele evenimente economice vor marca şi parcursul economiei în 2016. În bine sau în rău, rămâne să constatăm. După ce la începutul anilor 90 am asistat la falimente în lanţ din sistemul bancar, anul trecut am văzut prăbuşindu-se cea mai mare companie de asigurări. Nici sectorul energetic nu a traversat o perioadă prea bună, iar ulti¬mele zile din 2015 au consemnat şi cererea de intrare în insol¬venţă a unuia dintre cei mai mari producători de energie, nefiind exclusă nici varianta falimentului. O altă provocare pentru 2016 este şi aplicarea noului Cod Fiscal, care vine cu o serie de reduceri de impozite, dar şi cu unele majorări consistente.
1. Jaful de la Astra Asigurări
Justiţia a confirmat la începutul lunii decembrie intrarea în fali¬ment a companiei Astra Asigurări, cea mai mare societate de profil din ţară. Decizia nu este deocamdată definitivă. Cel mai răsunător faliment din 2015 a lăsat în urmă 2,5 milioane de poliţe şi 1,8 milioane de clienţi. Pe data de 26 august, ASF cerea închiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială şi stabilirea stării de insolvenţă. După dispariţia Astrei, Fondul de Garantare a Asiguraţilor va despăgubi fiecare creditor în limita plafonului maxim de 450.000 lei/asigurare, dar în multe cazuri sumele pe care aceştia le au de recuperat sunt mult mai mari.

2. CE Hunedoara şi-a cerut insolvenţa

Complexul Energetic Hunedoara (CE Hunedoara) a cerut instanţei, la sfârşitul anului trecut, intrarea voluntară în insolvenţă din cauza situaţiei financiare precare în care se află. Ministerul Energiei esti¬mează că pierderile CE Hunedoara ar putea crește cu 15% în 2015, de la 352,3 milioane lei în 2014, la 404,5 milioane, potrivit bugetului societății, aprobat de Guvern. Potrivit documentului, CE Hunedoara ar urma să înregistreze venituri totale în valoare de 618,249 milioane de lei şi cheltuieli totale de 1,022 miliarde de lei. „Situaţia financiară a CE Hunedoara este dezastruoasă şi s-ar putea ajunge chiar la falimentul companiei, ceea ce ar genera probleme sociale enorme în Valea Jiului şi ar pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional”, susţinea ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Complexul numără peste 6.400 de angajaţi la minele Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni.
3. Alba-neagra cu Codul Fiscal
Modificarea Codului Fiscal, operată anul trecut, a fost un nou prilej de bâlbe parla¬mentare şi scandaluri între Palatele Cotroceni şi Victoria. Elaborat de Cabinetul Ponta, proiectul de Cod Fiscal venea cu foarte multe facilităţi fiscale acor¬date atât persoanelor fizice, cât şi celor juri-dice. El a fost imediat îmbrăţişat de parla¬mentari şi votat ca atare, în ciuda criti¬cilor aduse de credi¬torii externi, dar şi de reprezentanţii Băncii Naţionale. Preşedin¬tele Iohannis a refuzat promulgarea lui şi l-a retrimis în Parlament, unde liberalii s-au sucit cu 180 de grade şi nu l-au mai susţinut în forma iniţială. În final, Codul a ieşit aproape exact cum şi-au dorit creditorii externi. Statul dă cu o mână, dar strânge cu amândouă.


4. Amânarea amânării

Proiectul privind construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov a intrat anul trecut în faza amânării amânării, după ce în ultimii zece ani s-a încercat de trei ori construcţia ei, dar toate tentativele au eşuat. Fostul preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, declara în februarie 2013 că nu va mai candida la următoarele alegeri parlamentare, cele din 2016, dacă auto¬strada Comarnic-Braşov nu va fi executată până la acel moment. Timpul a trecut, dar autostrada va rămâne în stadiul de proiect şi în acest an, ea nemaifigurând printre priorităţile Ministerului Transporturilor.
5. Volksbank trece la BT
Banca Naţională a României (BNR) a autorizat în septembrie preluarea Volksbank de către Banca Tran¬silvania, după ce tranzacţia dintre cele două bănci a fost parafată în cursul lunii aprilie. Data efectivă a fuziunii a fost 31 decembrie 2015. Achiziţia Volks¬bank de către Banca Transilvania este cea mai mare preluare şi fuziune de pe piaţa bancară românească. Banca Transilvania este a treia instituţie de credit din sistemul bancar românesc în funcţie de active, după BCR şi BRD, având o cotă de piaţă de 9,8%.
6. Chinezii preiau Rompetrol
Sfârşitul de an a fost marcat de preluarea de către China Energy Company a 51% din acţiunile KMG International, fostul Rompetrol Group, în cadrul unor acorduri în valoare totală de 4 miliarde de dolari. KazMunayGas a anunţat că îşi va menţine angajamentele asumate faţă de statul român referitoare la realizarea unui fond de investiţii cu o capitalizare iniţială de 150 milioane de dolari şi active de până la 1 miliard de dolari, precum şi participarea cu o ofertă de 200 milioane de dolari la privatizarea a 26,7% din acţiunile deţinute de statul român la Rompetrol Rafinare.