Senatorul PMP Traian Băsescu a anunţat, miercuri seară, că a depus o serie de amendamente la proiectul legii graţierii, afirmând că a fost motivat în demersul său de faptul că forma aflată în dezbaterea Parlamentului "are elemente de neconstituţionalitate" şi de "laşitatea clasei politice".
"Nu vreau să obţin nimic pentru mine, dar am privit relativ atent la laşitatea clasei politice. Mă refer la o lege a graţierii care face orice numai graţiere nu, are elemente de neconstituţionalitate", a afirmat Băsescu, într-o intervenţie telefonică la Digi 24.
El a spus că amendamentele sale vizează şi graţierea mamelor însărcinate sau cu copii de până la 14 ani în întreţinere, inclusiv a acelora care au comis fapte de corupţie, apoi graţierea pentru acele fapte cu grad redus de pericol social pentru care inclusiv Codul Penal şi Codul Fiscal prevăd variante de achitare, precum şi excluderea de la graţiere a faptelor produse cu violenţă sau a celor care recidivează.
"Ceea ce eu propun prin amendamentele depuse la legea graţierii: în primul rând îndepărtarea elementelor de neconstituţionalitate. O să vă dau un exemplu: se propune graţierea mamelor care sunt însărcinate sau care au în întreţinere un copil de până la 14 ani cu motivaţia că trebuie sprijinit copilul să aibe mama lângă el, dar se exceptează mamele care au comis fapte de corupţie, aşa ceva nu este posibil, că şi copilul unei mame care a făcut fapte de corupţie ori este acuzată de abuz în serviciu sau este acuzată luare de mită, şi acel copil are dreptul să aibă mama lângă el până la 14 ani. Şi aicea am convingerea că un astfel de articol va fi respins de CCR pentru că nu-i vorba de mamă, e vorba de dreptul copilului pe care vrem să-l ajutăm prin această lege a graţierii", a argumentat Băsescu.
Totodată, el a arătat că prin amendamentele sale se are în vedere graţierea acelor persoane care au comis fapte de corupţie şi care plătesc daunele în termen de trei ani, faţă de proiectul depus de Guvern care prevede un termen de un an.
"În plus, avem problema recuperării daunelor din acte de corupţie. Legea prevede că pot fi graţiaţi aceia care într-un fel sau altul au produs daune fără să fi fost la fapte de corupţie dacă acoperă daunele în timp de un an. Este o lege care se adresează strict celor bogaţi. Eu am propus ca indiferent de tipul de faptă care s-a comis şi a produs daune, fie că e faptă care nu se încadrează la fapte de corupţie sau faptă de corupţie, să se poată proceda la graţiere cu un angajament de a plăti despăgubirile timp de 3 ani. Este oricum mai rezonabil decât un an, că dacă lăsăm doar un an şi nu includem toate categoriile de fapte care au produs daune, atunci iar avem un regim discriminatoriu pentru cei care au produs daune dintr-un tip sau altul de fapte", a spus fostul şef al statului.
Băsescu a mai arătat că infracţiunile pentru care există prevăzută înlăturarea faptei penale în urma înţelegerii părţilor sunt avute în vedere de amendamentele propuse.
"Sunt negraţiate foarte multe fapte pentru care chiar Codul penal sau Codul fiscal dau variante de achitare. Spre exemplu: violarea de domiciliu. Asta se face strict la reclamaţia părţii vătămate. Luăm prezumţia că un tată a intrat în casă. A făcut-o o singură dată, nu e recidivist, eu cred că poate fi graţiat mai ales că există posibilitatea ca mama să retragă plângerea şi atunci nu mai există fapta penală. Sau furt calificat, prevăzut la art. 229. Furtul calificat, ni se spune la lit B şi C, că împăcarea din art 229 din codul penal înlătură răspunderea penală. Sau bancruta frauduloasă prevăzută la art. 241 din Codul penal. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deci nu sunt automatisme, ci este un şir de legi care permite înţelegerea părţilor pentru înlăturarea faptei penale. Ori eu cred că aceste fapte, aşa cum arată şi Codul penal, sunt fapte cu grad redus de pericol social atât timp cât însăşi legea dă dreptul la înţelegerea părţilor, deci nu văd de ce n-ar fi graţiate", a evidenţiat senatorul PMP.
Totodată, el a afirmat că prin amendamentele sale a avut în vedere şi că trebuie trasă o linie după perioada de tranziţie de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale în 2014.
"Despre asta e vorba în principal în amendamentele pe care le-am depus şi am avut în vedere câteva principii, primul principiu este că am trecut o perioadă de tranziţie, au intrat în vigoare în 2014 noile coduri penale. Perioadele de tranziţie sunt aşa cum sunt, cu bunele şi relele lor, cu costurile lor. Deci după părerea mea trebuie trasă o linie. În al doilea rând, sunt excluse graţierile pentru fapte produse cu violenţă, de asemenea în propunerea mea exclud graţierea celor care recidivează", a mai spus Băsescu, la Digi 24.
Potrivit postului tv menţionat, în amendamentele depuse de Băsescu se mai prevăd graţierea în întregime a pedepselor de până la 10 ani aplicate de instanţele de judecată, faţă de termenul de 5 ani cuprins în proiectul Guvernului; reducerea la jumătate a pedepselor pentru femeile şi persoanele peste 60 de ani care au comis infracţiuni fără caracter de violenţă, inclusiv pentru cele de corupţie; posibilitatea graţierii şi pentru cei care au fost condamnaţi pentru infracţiuni cum ar fi gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fraudele comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, infracţiunile de corupţie în toate formele, conflictul de interese, obţinerea ilegală de fonduri, deturnarea de fonduri, infracţiunile de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul informatic şi constituirea de grup infracţional organizat în toate formele.
Proiectul de lege, iniţiat de Guvern, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 31 ianuarie în calitate de primă Cameră sesizată. El a primit avize favorabile de la Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.
În dezbaterea proiectului legislativ de miercuri de la Comisia Juridică a Senatului a fost prezentată o simulare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor potrivit căreia un număr de 2.765 de persoane ar putea beneficia de prevederile proiectului de lege privind graţierea unor pedepse în forma amendată de senatorul Şerban Nicolae, dacă ar fi adoptat de Parlament, iar de cele în forma Guvernului ar beneficia 1.190 de persoane, în timp ce în forma propusă de Consiliul Superior al Magistraturii ar fi 888 de beneficiari. AGERPRES