Pe fondul războiului economic declarat Chinei de către administrația Trump, Statele Unite au declanșat o ofensivă diplomatică fără precedent, în încercarea de a pune bazele unui „NATO asiatic”, capabil să oprească ambițiile expansioniste ale Beijingului în regiune. Washingtonul discută deja intens această inițiativă cu aliații săi europeni, în timp ce China reacționează cu îngrijorare față de proiectul ce ar urma să fie construit cu state aflate chiar în centrul sferei sale de influență, dar care depind deocamdată de comerțul cu gigantul asiatic.
Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, s-a întâlnit săptămâna aceasta, la Tokyo, cu omologii săi din Japonia, Australia și India, în încercarea de a impulsiona o alianță solidă, capabilă să contracareze puterea economică și militară în plină ascensiune a Chinei pe continentul asiatic. Politica externă agresivă promovată de președintele chinez, Xi Jinping, bazată pe ambițiile declarate ale Beijingului de a concura SUA pentru statutul de lider militar mondial, au determinat administrația Trump să considere China unul dintre principalele pericole la adresa securității naționale americane. Același pericol este resimțit, concomitent, și de alte state, aflate în raza directă de acțiune a chinezilor. În acest context, Pompeo încearcă să profite de tendința democrațiilor din zona Asia-Pacific de a se apropia între ele, de teama Chinei, și s-a deplasat la Tokyo pentru a intensifica colaborarea între cele patru puteri regionale care formează grupul Quad: Australia, Japonia, India și Statele Unite. De data aceasta, susține „The Washington Post”, Pompeo a avansat și ideea construirii unei structuri de securitate, capabilă să combată pericolul reprezentat de Beijing.
„În calitate de parteneri ai Quad, este mai important ca niciodată să colaborăm pentru a ne proteja popoarele și partenerii de exploatarea, corupția și coerciția impuse de Partidul Comunist din China (…) Am văzut toate aceste lucruri în Mările de Sud și de Est ale Chinei, în Mekong, în Himalaya, în Strâmtoarea Taiwan”, a declarat Pompeo. „De îndată ce noi, cele patru state, am instituționalizat ceea ce facem, putem începe să construim un cadru adevărat de securitate”, a precizat el pentru ziarul „Nikkei”, sugerând că și alte țări ar putea fi adăugate în această structură, „la momentul potrivit”.
Deocamdată, ca un prim pas, șeful diplomației americane și omologul său nipon, Toshimitsu Motegi, au discutat concret despre ideea creării unei Zone Indo-Pacifice Libere și Deschise. Acest concept este axat pe piețele libere, comerțul liber, libertatea de navigație și, bineînțeles, respectarea statului de drept, oferind astfel un instrument de protecție față de atitudinea coercitivă a Chinei, fără a exclude însă Beijingul în mod explicit. În momentul de față, statele asiatice, inclusiv Japonia și India, nu se încumetă să adopte poziții oficiale explicite contra Chinei și preferă dialogul cu Beijingul, deoarece fie au legături economice extinse cu gigantul asiatic, fie se întreabă cât de mult se pot încrede în administrația de la Washington sau cine va conduce Casa Albă peste o lună. China se plasează pe poziția secundă în topul destinațiilor exporturilor nipone și pe locul trei în cel al exporturilor Indiei, potrivit datelor FMI. Mai mult, anul trecut, China a fost principalul partener comercial al Australiei și principala destinație a exporturilor australiene.
Cu cuțitul la os
Cu toate acestea, ideea creării unui „NATO asiatic”, pentru care SUA au militat intens în ultima perioadă în vederea obținerii unui sprijin internațional, vine într-un moment de maximă nemulțumire față de politica agresivă a Chinei în regiune. Încercările din acest an ale Beijingului de a controla teritorii disputate de-a lungul graniței cu India s-au soldat cu moartea a 20 de soldați indieni, în primele confruntări sângeroase dintre cele două tabere din ultimii 45 de ani. La rândul lor, relațiile sino-australiene sunt în picaj, după ce Canberra a cerut deschiderea unei anchete pentru a stabili originea pandemiei provocate de noul coronavirus, iar Japonia a devenit extrem de îngrijorată de pretențiile teritoriale tot mai insistente ale Chinei față de insulele Senkaku. Concomitent, acțiunile Chinei de reprimare a libertăților politice în Hong Kong și de creștere a presiunii militare asupra Taiwanului au generat în zonă un climat de instabilitate și teamă față de intențiile de viitor ale conducerii de la Beijing. În acest context, ideea unui „NATO asiatic” prinde tot mai mult contur, în pofida condiționărilor de ordin economic, generate de relațiile comerciale ale Chinei cu statele din regiune.
„Statele asiatice visează la un alt NATO, dar jumătate din țările grupului Quad sunt ambivalente.”
Jeff Kingston, director de studii asiatice la Universitatea Temple din Japonia