Sfătuitorii lui Ptolemeu al XIII-lea au greșit socotelile când, convinși că vor câștiga bunăvoința lui Caesar, l-au asasinat pe cel care sprijinise ani la rând dinastia macedoneană care stăpânea Egiptul de la moartea lui Alexandru cel Mare. Oripilat la vederea căpățânii despărțite de trup a lui Pompei, se spune că noul stăpân al Mediteranei și-a întors scârbit privirea. Și asta în ciuda faptului că Caesar nu era un bărbat tocmai ușor de impresionat. S-a instalat în somptuosul palat al Ptolemeilor ca un suveran venit să facă dreptate între două capete regale care obișnuiau să-și asigure tronul cumpărând pe taleri grei protecția romană.
Context politic la gurile Nilului
Ptolemeu al XIII-lea avea, în vara anului 48 î.Hr., 13 ani, era soțul surorii lui mai mari, Cleopatra, și dorea, îndemnat de apropiați, să domnească singur asupra Egiptului, după ce tatăl lor se stinsese la doar 51 de ani. Ptolemeu o expulzase pe Cleopatra din Alexandria, îi interzisese accesul în oraș și controla armata și zidurile urbei care adăpostea două dintre minunile Antichității (un far și o bibliotecă). Nu-i mai rămăsese decât să primească „binecuvântarea” lui Caesar, în schimbul, bineînțeles, unei colosale sume de bani, menite să potolească setea legionarilor și foamea generalului lor.
Promisiune de octombrie
Cleopatra avea să dea însă peste cap planurile iubitului ei frățior și soț. Definitiv! Hotărâtă să-și pledeze cauza în fața lui Caesar și să pună capăt instabilității generate de războiul civil care sfâșia Egiptul, Cleopatra a luat legătura cu generalul roman prin intermediari, asigurându-l că în luna octombrie a aceluiași an îl va întâlni în palatul Ptolemeilor din Alexandria. Ușor de zis, greu de făcut. Toate căile de acces în cetate erau blocate și păzite cu strășnicie de susținătorii lui Ptolemeu al XIII-lea. În plus, nu era atât de iubită la curte. Probabil intermediarii o trădaseră, pentru că niciun semn și nicio încurajare n-au sosit dinspre Caesar.
Misteriosul Apollodor din Sicilia
Sătulă să aștepte, sătulă de incertitudini și de necunoscute pe care nu le putea controla, Cleopatra și-a luat destinul în propriile mâini, într-o acțiune cel puțin senzațională, sortită însă să-i rezerve un loc în istorie. Aici îi dăm cuvântul biografei Stacy Schiff, autoarea studiului „Cleopatra. Viața ultimei regine a Egiptului” (Editura Litera, 2020): „Se presupune că la mijlocul lui octombrie, Cleopatra a călătorit de-a lungul Nilului tulbure însoțită doar de Apollodor, un servitor loial din Sicilia, și de un mic grup de oameni devotați. Apollodor a condus în liniște bărcuța cu două vâsle până în portul din estul Alexandriei, acostând chiar în dreptul zidului palatului, imediat după lăsarea serii. În acest timp, Cleopatra s-a furișat într-un sac din pânză sau din piele”.
Silueta de pe umăr
De aici înainte, ritmul devine trepidant: „Apollodor - menționează Stacy Schiff citându-l la rândul ei pe Plutarh - a legat gura sacului cu o sfoară, apoi l-a ridicat pe umăr, acest amănunt fiind singurul indiciu care ne-a rămas cu privire la dimensiunile fizice ale Cleopatrei. În foșnetul ușor al valurilor, a traversat curtea palatului - un complex de grădini și vile multicolore cu alei încadrate de colonade care se întindeau pe o suprafață de doi kilometri - pe care-l cunoștea bine”.
Regina-papirus
Și-apoi? Pe umărul lui Apollodor, înfășurată într-un sac ordinar, Cleopatra a intrat în palatul în care copilărise, apoi în apartamentul lui Caesar (care-i aparținea de fapt tot ei) și de aici direct în legendă. „Multe regine au ieșit din anonimat, însă Cleopatra este probabil singura care a pășit pe scena universală dintr-un sac, unul în care se cărau de obicei sulurile de papirus”, avea să speculeze biografa Stacy Schiff. Nu știm dacă ieșirea din sac a Cleopatrei a avut loc chiar în fața lui Caesar. „În orice caz, este puțin probabil - aprecia Stacy Schiff - ca aceasta să fi apărut «maiestuoasă» (cum susținea o sursă antică - Dio), plină de bijuterii și de aur sau cât de cât coafată”.
Generalul, dat pe spate
Continuarea? Spumoasă ca o șampanie: „În pofida imaginației bărbaților, a cinci secole de istorie a artei și a două de dramaturgie engleză, aceasta era complet îmbrăcată, purtând probabil o tunică fără mâneci, din pânză de in. Singurul accesoriu de care avea nevoie era unul pe care doar ea, dintre toate egiptencele, avea dreptul să-l poarte: diadema, adică o panglică lată și albă, însemnul conducătoarelor elene”. Scena l-a impresionat cu siguranță pe generalul de 52 de ani. Suficient cât să-i ofere protecție unei tinere regine de 18 ani împotriva fratelui rege de 13 ani care, în scurt timp, avea să-i asedieze și de pe uscat, și de pe mare.
21 de ani de domnie
Întăririle primite de Caesar au înclinat balanța luptei către Cleopatra, soțul și fratele ei pierzându-și viața în bătălia finală, de pe Nil. Cleopatra a VII-a avea să urce pe tronul Egiptului, să se căsătorească din nou, tot cu un frate, Ptolemeu al XIV-lea, să-i facă un copil generalului roman - un băiat pe care l-a botezat Caesarion, după numele tatălui -, apoi încă trei altui general roman, Marc Antoniu… Cleopatra a VII-a a domnit 21 de ani în Egipt și, odată cu sinuciderea ei, firul dinastiei Ptolemeilor s-a rupt, iar tărâmul de poveste al piramidelor a devenit provincie romană, pierzându-și, în decursul secolelor, strălucirea și (re)numele.
Mireasă de frate
Deși a trăit doar 39 de ani, Cleopatra a VII-a a retrasat granițele lumii antice. A fost căsătorită de două ori, de fiecare dată cu un frate. A purtat un sângeros război civil cu primul, cât erau încă adolescenți. Pe cel de-al doilea l-a otrăvit.
Iubită de doi romani
Din câte se pare, Cleopatra ar fi avut relații intime cu doar doi bărbați (ambii căsătoriți cu alte femei): Iulius Caesar și Marc Antoniu, cei mai cunoscuți romani ai epocii. Primului i-a dăruit un fiu, Caesarion, iar celui de-al doilea - trei copii.
Ultima macedoneană-faraon
Cleopatra a VII-a Filopator a fost ultima conducătoare a Regatului Ptolemeic din Egipt, regină și faraon. Ca membră a dinastiei Ptolemeilor, ea a fost descendenta fondatorului Ptolemeu I Soter, un general macedonean grec, companion al lui Alexandru cel Mare.
„Multe regine au ieșit din anonimat, însă Cleopatra este probabil singura care a pășit pe scena universală dintr-un sac, unul în care se cărau de obicei sulurile de papirus”, Stacy Schiff, istoric
„Palatul Cleopatrei strălucea împodobit cu onix, granate și aur, dar și mustea de intrigi politice și sexuale”, Stacy Schiff, istoric
18 ani avea Cleopatra când a urcat pe tronul Egiptului. A fost înlăturată de la putere de Octavian, după 21 de ani de domnie (ptolemeică)
„Cleopatra era un strateg viclean și un negociator abil”, Stacy Schiff, istoric
Sursa foto: wikipedia.org