Numărul de vicepreşedinţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) s-ar putea reduce de la patru la trei, iar direcţiile antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală urmează să fie coordonate de un singur vicepreşedinte, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru reorganizarea activităţii ANAF.
"La nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se reduce numărul de vicepreşedinţi de la patru la trei, în vederea eficientizării procesului decizional aferent, prin scurtarea circuitului informaţional decizional care va asigura o mai mare coerenţă decizională, dar şi pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaţionale) raportat la rezultatele obţinute", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ publicat de Ministerul Finanţelor.
În momentul de faţă, structura organizatorică a ANAF presupune funcţionarea cu un număr de patru vicepreşedinţi care, potrivit organigramei aprobate, coordonează patru mari arii de activitate ale agenţiei: vama, antifrauda fiscală, colectarea şi inspecţia fiscală.
Iniţiatorii proiectului arată faptul că este necesară o coordonare unitară a structurilor cu atribuţii de control fiscal din cadrul ANAF (antifraudă fiscală şi inspecţie fiscală), în scopul eliminării suprapunerilor de atribuţii şi pentru implementarea unui proces decizional mai suplu. Coordonarea celor două direcţii de un singur vicepreşedinte va determina, totodată, evitarea situaţiilor în care, la acelaşi agent economic, se suprapune acţiunea diverselor autorităţi fiscale (antifraudă, inspecţie fiscală, colectare) fiind, astfel, eliminat riscul de blocaj economic, se precizează în documentul citat.
Pe de altă parte, documentul subliniază că funcţionarea DGAF (Direcţia Generală Antifraudă Fiscală) în actuala structură organizatorică nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi a întăririi capacităţii administrative a ANAF, care să genereze creşterea conformării voluntare şi a colectării veniturilor.
"Deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen, analizând activitatea DGAF de la înfiinţare până în prezent raportat la obiectivele strategice ale ANAF se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 miliarde de lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală competente. În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 milioane de lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 milioane de lei.
Astfel, în vederea eficientizării activităţii acestei structuri în raport de obiectivele strategice ale ANAF, reconfigurarea structurii organizatorice a DGAF pentru creşterea aportului acesteia în procesul de colectare a creanţelor bugetare reprezintă o soluţie oportună în contextul obiectivelor asumate pentru ANAF - digitalizarea instituţiei, orientarea spre creşterea conformării voluntare, îmbunătăţirea structurii organizatorice a instituţiei", se mai arată în proiectul de ordonanţă propus de Finanţe.
Urgenţa modificării structurii DGAF este dată şi de calitatea actelor încheiate de această structură din subordinea ANAF, în condiţiile în care 71% din totalul sesizărilor penale au reprezentat soluţii de clasare/renunţare la urmărirea penală, iar 29% soluţii de trimitere în judecată.
"Trebuie amintit că sesizările penale sunt însoţite şi de măsuri asiguratorii instituite de DGAF, aspect ce poate conduce la blocarea activităţii agentului economic", subliniază iniţiatorii.
Referitor la politica de resurse umane, în document se precizează că ocuparea prin concurs a posturilor de inspector antifraudă nu a generat o creştere a colectării şi a produs blocaje în ocuparea funcţiilor publice specifice.
"Un alt aspect important îl constituie faptul că la ultimul concurs organizat în vederea ocupării posturilor vacante specifice de inspector antifraudă, numărul posturilor ocupate din totalul posturilor scoase la concurs a reprezentat un procent de 62% în condiţiile în care, la acel moment, motivaţia financiară constituia un factor important al încadrării cu personal a acestei structuri. De la acel moment, respectiv de o perioadă mai mare de 5 ani, s-a înregistrat o creştere progresivă a numărului posturilor vacante din DGAF de la 18,6% la 42% în prezent, faţă de totalul posturilor alocate acestei structuri", se mai menţionează în nota de fundamentare.
În acest context, proiectul propune încadrarea personalului DGAF în cadrul general aplicabil funcţionarilor publici, astfel încât ANAF va avea posibilitatea să ocupe funcţiile publice din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală şi prin alte modalităţi prevăzute de lege, decât recrutarea (de exemplu, prin transfer, mutare definitivă).
De la înfiinţare şi până în prezent, ANAF a colectat venituri bugetare a căror pondere în PIB a variat în general între 25% şi 27%, nivelul veniturilor fiscale în PIB înregistrat de România fiind cu aproximativ 15% mai redus decât media UE (faţă de 44,9% în UE, respectiv 46,2% în zona euro).
"Prin consolidarea şi eficientizarea activităţii Agenţiei se urmăreşte maximizarea eficienţei de operare a aparatului fiscal, creşterea accentuată a nivelului colectării fiscale, respectiv creşterea ponderii veniturilor fiscale către un nivel de 30-32% din PIB, pe termen mediu şi lung, subliniază sursa citată.
Pe de altă parte, actualul mod de organizare şi funcţionare nu a condus la o eficienţă sporită a acestei activităţi, aspect care rezultă şi din menţinerea unui nivel ridicat al decalajului fiscal (GAP) înregistrat în principal în zona TVA care este de 36%. Potrivit MFP, acest deficit de încasare a TVA plasează România, pentru al cincilea an consecutiv, în topul clasamentului publicat de Comisia Europeană (media europeană fiind de circa 11,2%).
"Astfel, bugetul României pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA. România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%). Analiza evoluţiei ponderii veniturilor bugetare în PIB corelată cu cea a decalajul fiscal relevă faptul că România are o problemă constantă în ceea ce priveşte conformarea fiscală", se mai precizează în document.