Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Concluzia vine după una dintre cele mai ample reconstrucții realizate vreodată asupra evoluției limbajului uman, folosind modele matematice, date antropologice și lingvistice.
Acum 2.000 de ani lumea vorbea mult mai multe limbi
Specialiștii au analizat evoluția limbilor din ultimii 12.000 de ani, începând cu sfârșitul ultimei ere glaciare.
Ei au descoperit că numărul limbilor a crescut constant odată cu apariția agriculturii și a comunităților stabile. În perioada dintre primul mileniu î.Hr. și primul mileniu d.Hr., planeta ar fi găzduit cel mai mare număr de limbi din istorie.
La acea vreme existau zeci de mii de comunități mici, fiecare cu propriul dialect sau limbă. Astăzi, aproape jumătate dintre limbile existente sunt considerate în pericol de dispariție.
Cum au dispărut mii de limbi
Autorii studiului spun că declinul nu este întâmplător. De-a lungul istoriei, marile imperii au impus propriile limbi, iar comunitățile mai mici au fost obligate treptat să renunțe la cele pe care le vorbeau. Mai târziu, colonialismul european a accelerat fenomenul.
În multe teritorii:
- limbile locale au fost interzise în școli;
- administrația folosea doar limba colonizatorilor;
- generațiile tinere au abandonat limba părinților pentru a avea acces la educație și locuri de muncă.
Așa s-au pierdut mii de limbi despre care astăzi știm foarte puțin.
Nu dispar doar cuvinte
Claire Bowern, profesor de lingvistică la Universitatea Yale și unul dintre autorii studiului, spune că dispariția unei limbi înseamnă mult mai mult decât pierderea unui mod de a comunica, scrie Reuters
„Limba păstrează cunoștințe, amintiri și identitatea unei comunități. Pentru cercetători, ea oferă informații despre istoria oamenilor, despre alimentația lor, despre locurile în care au trăit și despre felul în care gândeau.”
Cu alte cuvinte, atunci când o limbă moare, dispare și o parte din istoria omenirii.
De ce vorbim astăzi atât de puține limbi
Paradoxal, populația lumii este mai mare ca niciodată, dar diversitatea lingvistică scade.
Astăzi, aproximativ 90% din populația planetei vorbește doar 10% dintre limbile existente.
Engleza, mandarina, spaniola, araba, hindi și franceza sunt printre limbile dominante la nivel mondial.
În schimb, mii de alte limbi mai sunt vorbite de doar câteva sute sau câteva zeci de persoane.
Unele limbi au dispărut, altele s-au transformat
Nu toate limbile dispar complet. Uneori ele evoluează.
Cel mai cunoscut exemplu este latina, limba Imperiului Roman.
După prăbușirea imperiului, latina s-a transformat treptat în italiană, franceză, spaniolă, portugheză și română.
Alte limbi însă au dispărut aproape fără urmă, precum sumeriana, hitita sau etrusca.
Mai pot fi salvate?
Specialiștii cred că da.
În multe țări există programe prin care copiii învață din nou limba bunicilor, iar tehnologia ajută la arhivarea și documentarea limbilor aflate în pericol.
Chiar și așa, ritmul dispariției rămâne îngrijorător. La fiecare câteva săptămâni, o limbă dispare definitiv, odată cu ultimul ei vorbitor.
Iar odată cu ea se pierde o bucățică din povestea omenirii.
Citește și: Ce semnificație are numele Bălașa, purtat de domnițe și nobile
Citește pe Antena3.ro
