Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Serviciile de informații se bucură de o încredere a cetățenilor de 41%, mai mare decât instituțiile pentru care aceiași cetățeni ies la vot, o dată la 4 ani. Cota de încredere în Președinție este de 31%, iar în Parlament de doar 20%. Guvernul se află pe ultimul loc, în acest top, cu doar 19 procente. Față de anul trecut, Călin Georgescu a scăzut cu 21% la nivelul încrederii, George Simion cu 14%, Dominic Fritz cu 12% și Ilie Bolojan cu 9%.
Eventualele alegeri parlamentare anticipate ar aduce AUR pe primul loc în Legislativ, însă nu va putea forma o majoritate care să ofere un Guvern. Iar blocajul care ar genera organizarea unui astfel de scrutin s-ar accentua, deoarece o majoritate guvernamentală va putea fi făcută numai printr-o asociere a celor de la PSD cu cei de la PNL, cu sau fără USR. De altfel, progresiștii au ajuns, în iulie 2026, la același procent în intenția de vot cu cel cu care au intrat în Parlamentul României la finalul anului 2016, adică de 9%. În acest context, 80% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. 58% nu își doresc alegeri parlamentare anticipate, iar 57% nu își doresc suspendarea președintelui României, Nicușor Dan.
Procentul cetățenilor români care consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită a crescut, în luna iulie a anului 2026, cu 11 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 80%. Cifra zdrobitoare rezidă din ultimul sondaj de opinie realizat de CURS, la nivel național, în perioada 14 – 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, în vârstă de 18 ani și peste. Cercetarea sociologică are o marjă de eroare de +/- 3% la un nivel de încredere de 95 la sută. Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer – assisted telephone interviewing).
Conform unei cercetări sociologice similare realizate de CURS în luna iulie a anului 2025, la acel moment considerau că România se îndreaptă într-o direcție greșită 69% dintre cei intervievați. Procentul a crescut la 75% în luna decembrie a anului trecut, după care, în ianuarie 2026, a ajuns la 76%. Cea mai ridicată pondere a răspunsurilor afirmative la această întrebare a fost expusă într-un sondaj realizat în luna mai a anului curent, când a ajuns la 82 de procente.
Conform analizei rezultatelor cercetărilor sociologice succesive realizate în ultimul an de aceeași casă de sondare a opiniei publice, există trei mari pierzători de procente la capitolul încrederii mari și foarte mari de care se bucură în rândul respondenților. Primul este fostul candidat suveranist la Președinția României, Călin Georgescu, care, în decembrie a anului 2025, se bucura de o cotă de încredere mare și foarte mare de 54%. În iulie 2026, această cotă a scăzut cu 21 de procente, ajungând la 33%. Scăderea încrederii în Georgescu a fost în trepte: 36% în ianuarie 2026, respectiv 32% în mai 2026.
A doua cea mai mare scădere a încrederii se regăsește în dreptul liderului AUR, George Simion. Acesta se bucura, în iulie 2025, de o cotă de încredere mare și foarte mare de 38%, care a scăzut, în decembrie 2025, la 37%. În ianuarie 2026, a mai pierdut 5 procente, ajungând la 32%, iar, în mai 2026, avea 23%. În iulie 2026, nivelul de încredere în George Simion este de 24 de procente, cu 14% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Georgescu, Simion, Fritz și Bolojan, „la vale” cu încrederea
Pe locul al treilea la capitolul pierderii de procente cu privire la nivelul cotei de încredere se regăsește, potrivit datelor din ultimul sondaj CURS, în dreptul premierului demis și interimar, Ilie Bolojan. Liderul PNL a pornit, în luna iulie a anului 2025, cu un nivel de încredere mare și foarte mare de 32%, care a scăzut, însă, în luna decembrie a anului trecut, la 28%. Ca și în cazul liderului AUR, Bolojan a mai pierdut 5 la sută în luna ianuarie a acestui an, când a ajuns la 23%. Interesant este că, în luna mai a anului curent, când Guvernul său a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan a mai primit două puncte în plus la cota de încredere, ajungând la 25 la sută. Procente pe care le-a pierdut, însă, în luna iulie a anului 2026, revenind la 23%. Pierderea față de aceeași perioadă a anului trecut a cotei de încredere este, astfel, de 9 procente.
Nici președintele PSD nu a reușit să crească în cota de încredere la nivelul eșantionului chestionat, pierzând, la rândul său, 3 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Sorin Grindeanu a pornit, în iulie 2025, de la un nivel de încredere mare și foarte mare de 26%, scăzând la 24 de procente în luna decembrie a anului trecut. În luna ianuarie a acestui an, Grindeanu a mai pierdut un procent, ajungând la 23%. După care, în luna mai 2026, a cunoscut o scădere bruscă, ajungând la 21%, pentru ca, în iulie 2026, să crească la 23 de procente, egalându-l pe Ilie Bolojan.
Dominic Fritz, președintele USR, a reușit, în doar un an, „performanța” să scadă în încrederea populației cu 12 procente. În iulie 2025, Fritz se bucura de o cotă de încredere mare și foarte mare de 22%, după care, în luna decembrie a anului trecut, a scăzut la 18%. În ianuarie 2026, încrederea în liderul USR a scăzut la 13%, iar în luna mai a anului 2026 la 9 procente. A reușit să mai crească cu un procent în iulie 2026, ajungând la 10%. Fritz se află, la acest capitol, sub Diana Șoșoacă (11%), Kelemen Hunor (14%), Claudiu Târziu (16%) și Cristian Popescu Piedone (18%).
Securiștii, mai bine văzuți decât aleșii
Cercetarea sociologică realizată de CURS în iulie 2026 relevă o realitate uluitoare. Românii au mai multă încredere în instituțiile pe care nu le votează niciodată decât în cele pentru care ies, o dată la patru ani, la vot. Un exemplu elocvent în acest sens este acela potrivit căruia 24% dintre cei chestionați au o părere bună și foarte bună în serviciile de informații, comparativ cu încrederea în Președinție (31%) și Parlament (20%).
Guvernul României se bucură de cea mai scăzută încredere, cota sa fiind de 19%, aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Pe primul loc se află, în schimb, Armata (81%), urmată de Biserică (79%). Pe poziția a treia se află presa, cu 77 de procente (presa scrisă și online – 46% și televiziunile – 31%).
Românii au încredere în pompieri în proporție de 66%, în Poliție în proporție de 54%, în mediul privat în proporție de 53%, în Uniunea Europeană în proporție de 51%, în Organizația Națiunilor Unite (ONU) în proporție de 41%, în sindicate în proporție de 29%, în Curtea Constituțională în proporție de 27% și în justiție în proporție de 25%.
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar alege un nou Legislativ
Și sondajul CURS, la fel cum au făcut-o și alte cercetări sociologice recente care au măsurat intenția de vot, demonstrează faptul că, în cazul organizării unor alegeri parlamentare anticipate, blocajul politic nu doar că nu ar fi realizat, ci ar fi mult mai accentuat.
Astfel, la întrebarea referitoare la partidul pentru care vor vota, în situația în care, duminica viitoare, în România, ar avea loc alegeri pentru Parlamentul României, 34% dintre respondenți au indicat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pe locul al doilea în preferințele electoratului este Partidul Social Democrat (PSD), cu 23 de procente, urmat, pe locul al treilea, de Partidul Național Liberal, cu 21 la sută. Uniunea Salvați România (USR) ar obține, în cazul unui scrutin legislativ, doar 9%, iar UDMR ar lua doar 4 la sută. Așa cum am arătat, într-o ediție precedentă, chiar dacă nu ar face pragul electoral general de 5%, Uniunea ar intra în Parlament în baza unui prag alternativ, deoarece comunitatea etnică pe care o reprezintă are voturile majoritare în cel puțin patru județe din Transilvania.
În iulie 2025, AUR se bucura de o intenție de vot de 38%, mai mare cu 4 procente decât în iulie 2025, însă cu două procente mai mult decât în luna mai a acestui an, când scăzuse la 32%. PSD a crescut, în schimb, cu 3 procente, de la 20% în iulie 2025, la 23% în iulie 2026.
Cea mai spectaculoasă creștere a intenție de vot a cunoscut-o PNL, care, în iulie 2026, avea 15%, pentru ca, în iulie 2026, să ajungă la 21%, potrivit CURS. În schimb, USR a scăzut cu 3 procente, de la 12% în iulie 2025, la 9% în 2026, ajungând, practic, la același nivel electoral cu cel din anul 2016, când a acces prima dată în Parlamentul României.
Citește și Guvernul Ilie Bolojan a ajuns să dea HG-uri dublu ilegale: și demis, și cu miniștri expirați
Anticipatele ar aduce lucrurile în același blocaj politic
Cifrele privind intenția de vot arată ce s-ar întâmpla dacă, în perioada următoare, în România, ar avea loc alegeri parlamentare anticipate. Pentru a înțelege distribuția mandatelor, plecând de la aceste procente prezentate de CURS, este necesar de stabilit faptul că, din totalul celor 464 de locuri în Parlament, 18 aparțin Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților. Iar partidele care fac pragurile electorale urmează să primească, prin redistribuire, proporțional cu poziția în clasamentul rezultat de la urne, procentele realizate de partidele care nu fac pragul electoral, disputându-și ponderea pentru restul de 446 de locuri în Senat și în Camera Deputaților.
În acest context, AUR ar ajunge să dețină 37% din locurile parlamentare, cu 166 de senatori și deputați. PSD ar avea, după redistribuire, 25% din posturile parlamentare, cu 113 senatori și deputați. PNL ar avea, după redistribuire, 23% din parlament, cu 103 senatori și deputați, iar USR ar ocupa, după redistribuire, 10 din Legislativ, cu 46 de parlamentari. UDMR ar ocupa, la rândul său, 5%, cu 18 senatori și deputați.
Cu această pondere în viitorul Parlament, blocajul politic ar fi același din prezent, cu diferența că AUR și-ar majora cu 75% numărul mandatelor. Iar singurele variante posibile pentru a forma o majoritate care să dea un Guvern ar fi, pe de o parte, ar fi doar o alianță AUR-PSD, fie o coaliție PSD – PNL – UDMR – Minoritățile Naționale, cu sau fără USR în interiorul ei.
Concret, PSD împreună cu AUR ar avea 270 de parlamentari, în condițiile în care majoritatea simplă presupune un număr de 233 de senatori și deputați. PN, împreună cu USR și cu UDMR ar avea doar 2167 de voturi, iar dacă s-ar alătura și Grupul Minorităților Naționale s-ar ajunge la 185 de voturi, insuficiente pentru o majoritate.
În schimb, o coaliție PSD – PNL – UDMR – Minoritățile Naționale ar asigura 252 de voturi. Dacă ar intra și USR, s-ar ajunge la 298 de voturi. Ceea ce face ca alegerile anticipate să devină, de plano, un act inutil.
Nu toți votanții AUR sunt de acord cu suspendarea președintelui Nicușor Dan
Nu doar inutilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate în România rezultă din acest sondaj dat publicității de către cei de la CURS, ci și respingerea de către cei intervievați a unui astfel de proces, precum și a declanșării procedurii de suspendare a președintelui României, Nicușor Dan.
La întrebarea „Sunteți de acord cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate?”, 53% dintre respondenți au răspuns „NU”, doar 33% au răspuns „DA”, procentul fiind cu 1% mai mic decât cel al respondenților care au răspuns că ar vota AUR la viitoarele alegeri parlamentare.
De asemenea, la întrebarea „Sunteți de acord cu suspendarea președintelui României”, s-au arătat împotriva unui astfel de demers 57% dintre respondenți. Doar 31% din eșantionul chestionat s-a arătat de acord cu o asemenea acțiune, însă procentul este cu 3% mai mic decât cel al AUR, dacă ar avea loc alegeri parlamentare.
Citește pe Antena3.ro
