Ordonanța, devenită ulterior Legea 296/2023, stabilește clar tăierea unor bonusuri acordate sectorului bugetar, companiilor publice (cu excepția celor listate la Bursa de Valori București) și autorităților de reglementare aflate în subordinea Parlamentului. Tăierea de circa 25% a salariilor propusă de conducerea ASF nu a fost acceptată de angajați, iar acum sindicaliștii plătiți cu mii de euro pe lună au două variante. Fie declanșează conflictul de muncă și blochează astfel activitatea Autorității, fie sesizează Inspecția Teritorială de Muncă și îi solicită să-i asiste în acest conflict de muncă.
Legea 296/2023 îi vizează direct și pe sinecuriștii de partid angajați la ASF, dar aceștia au decis să pornească revoluția împotriva celor care i-au angajat. Oferta salarială propusă de conducere ASF, recent numită de către Parlament, în vederea încheierii unui nou contract colectiv de muncă, în concordanță cu prevederile Legii 296/2023, a fost categoric respinsă angajații ASF.
Ce s-a oferit, ce s-a cerut
În cadrul negocierii noului CCM, conducerea ASF a propus ca voucherele de vacanță să fie limitate la 1.600 de lei/an, iar cele patru salariile suplimentare să fie anulate, ceea ce însemna o tăiere a lefurilor cu circa 25%. Ulterior, această tăiere a fost contrabalansată printr-o ofertă de majorare a salariilor cu 10%, dar cu condiția ca ea să nu fie trecută în CCM și să nu se aplice șefiilor. Asta ar fi însemnat ca majorarea să fie oferită doar anul acesta, nefiind un drept câștigat care urma să se aplice an de an, pe toată durata de valabilitata a CCM. Deocamdată, cei mai bogați angajați din România se gândesc cum vor acționa mai departe.
Sub supravegherea ASF, în ultimii ani au intrat în faliment companiile de asigurări Astra, Carpatica, City Insurance şi Euroins, iar milioane de clienți au avut de suferit, în timp ce șefii și angajații ASF încasau prime de performanță.
Ce beneficii aveau angajații
Potrivit CCM care a expirat la mijlocul lunii februarie, angajații ASF beneficiau de 16 salarii pe an. În practică însă, ei au primit doar 15 salarii, pentru că prima de vacanță, echivalentă cu un salariu, nu a fost plătită niciodată, deși era trecută în CCM, pentru că angajații au primit tichete de vacanță și acordarea ei a fost considerată ilegală. Pe lângă cele 12 salarii lunare, angajații ASF primeau până anul acesta, conform CCM, încă patru salarii suplimentare: unul ca primă de Crăciun, unul pentru vacanță (neplătit însă niciodată), unul de Ziua ASF și unul ca bonus de performanță. De asemenea, ei mai beneficiau de:
- pachet gratuit de servicii medicale de 300 de lei pe lună pentru abonamente de fitness & wellness;
- fonduri de pensii facultative;
- asigurări de viață/sănătate 8.775 de lei pentru „situații medicale deosebite”;
- 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I;
- cadouri pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie (Ziua Copilului) și a sărbătorii Crăciunului;
- vouchere de vacanță.
Sindicaliștii, supărați că presa le-a dezvăluit salariile
Dezvăluirile cotidianului Jurnalul, dar și ale altor publicații privind nivelul salarizării au stârnit în ultimul an mânia șefilor de sindicat din ASF. Aceștia cereau în urmă cu câteva luni, nici mai mult nici mai puțin, depistarea colegilor din ASF care furnizează informații ziariștilor de la Jurnalul și Hotnews. Mai mult, sindicatul condus la acea dată de Mihaela Constantinescu, o apropiată a fostului președinte ASF Nicu Marcu, își permitea să ceară chiar sesizarea organelor judiciare competente care să-i investigheze pe jurnaliștii care și-au permis să le dezvăluie salariile de mii de euro pe lună. Între timp, președintele Nicu Marcu a dispărut din schemă, iar Mihaela Constantinescu nu mai este mare și tare la sindicat. În schimb, cotidianul Jurnalul continuă să scrie despre apucăturile financiare ale piloșilor de la ASF.