Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Povestea Giulgiului din Torino
Giulgiul din Torino, una dintre cele mai controversate relicve religioase din lume, continuă să suscite dezbateri după noi analize genetice. Cercetătorii au descoperit pe suprafața pânzei urme de ADN provenite de la numeroase specii, de la plante cultivate și animale domestice, până la oameni din regiuni diferite ale lumii.
Venerată de secole de unii credincioși ca fiind pânza în care ar fi fost învelit trupul lui Iisus Hristos după răstignire, relicva rămâne un subiect disputat între cercetători și istorici. Prima mențiune documentată a Giulgiului datează din anul 1354, când acesta a apărut în localitatea Lirey, Franța.
O „arhivă genetică” acumulată timp de secole
Pentru a investiga traseul istoric al pânzei, oamenii de știință au analizat probe de ADN extrase încă din 1978 din particulele organice rămase pe suprafața materialului.
Folosind metode moderne de analiză genetică, cercetătorii au identificat o varietate surprinzătoare de urme biologice care ar putea proveni din numeroase momente de manipulare și expunere la mediul înconjurător.
„Giulgiul reprezintă o arhivă bogată de informații genetice acumulate de-a lungul secolelor de interacțiune umană și expunere la mediu”, a explicat profesorul Noemi Procopio, unul dintre autorii studiului.
ADN uman din mai multe regiuni ale lumii
Analiza a identificat material genetic aparținând a cel puțin 14 persoane diferite. Printre acestea se află probabil și cercetătorul care a colectat probele inițiale în anii 1970, o persoană de origine europeană și evreiască.
O altă descoperire interesantă a fost identificarea unui semnal genetic asociat dpopulației druze din Orientul Mijlociu.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că o proporție importantă din ADN-ul uman identificat pe pânză este asociată cu populații din India. Explicația este că inul folosit pentru fabricarea Giulgiului ar proveni din zona Văii Indusului.
Citește și Aurul ascuns în adâncuri: Descoperire spectaculoasă într-un crater vulcanic submarin
Urme de plante și animale
Pe lângă ADN uman, cercetătorii au descoperit urme genetice provenite de la numeroase plante și animale.
Lista include culturi precum:
- banane;
- ardei;
- porumb;
- morcovi;
- castraveți;
- pepeni;
- roșii;
- fistic;
- alune.
Au fost identificate și urme de animale domestice, printre care:
- câini;
- pisici;
- găini;
- porci;
- bovine.
Analizele au evidențiat, de asemenea, ADN provenit de la cai, iepuri, migdali și nuci.
Urme marine și obiecte antice
Cercetătorii au identificat și fragmente genetice provenite de la organisme marine, inclusiv cod atlantic și chefal cenușiu.
O altă descoperire a fost ADN-ul asociat unui tip de coral roșu mediteranean, folosit în perioada romană pentru realizarea unor obiecte decorative și simbolice.
Totuși, oamenii de știință spun că nu pot stabili cu exactitate momentul în care aceste urme au ajuns pe pânză și nici sursa fiecărei contaminări.
Autenticitatea Giulgiului rămâne neclară
Deși analiza genetică oferă informații noi despre istoria biologică a relicvei, cercetătorii subliniază că ADN-ul nu poate demonstra când a fost fabricată pânza sau dacă aceasta este autentică.
Prezența unor specii originare din America Latină sugerează că o parte dintre contaminări ar fi putut apărea după perioada marilor expediții europene de după 1492.
„Dovezile ADN nu pot răspunde tuturor întrebărilor legate de vârsta sau autenticitatea pânzei, dar oferă perspective noi asupra istoriei sale”, au transmis autorii studiului.
Cercetarea a fost publicată în revista Scientific Reports și arată cum tehnicile moderne de genetică pot contribui la investigarea unor artefacte istorice vechi de secole, notează iflscience.com.
Citește pe Antena3.ro
