Birourile repartizate fostei lidere germane se află în fața Ambasadei Rusiei, acolo unde, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, berlinezii lasă pancarte și flori, protestând astfel față de războiul declanșat de președintele Vladimir Putin.
Considerată mult timp cea mai puternică femeie a planetei, Merkel s-a retras în aceste zile din lumina reflectoarelor, lucrând - după cum relatează presa germană - la memoriile sale și bucurându-se, ocazional, de seriale de televiziune, cum ar fi „The Crown”, care prezintă povestea deceniilor turbulente ale reginei Elisabeta a II-a pe tron.
În multe părți ale Germaniei, dar și pe plan extern, sprijinul larg de care se bucura odată Merkel ca apărătoare fermă a valorilor liberale occidentale s-a diminuat, însă, spectaculos.
„După un an, lumea este în flăcări, Rusia a invadat Ucraina, prețurile la gaze și benzină au atins cote maxime, iar Germania se teme de iarnă.”, scria recent Alexander Osang, de la revista „Der Spiegel”, un vechi confident al fostului cancelar german.
„De la modelul admirat de toți, Angela Merkel a ajuns în rolul de vinovat. Din ipostaza managerului de criză, a ajuns în cea de sursă a crizei.”, a mai remarcat cunoscutul publicist.
Invitație la Bucha, de la Zelenski
Prima femeie cancelar al Germaniei este acuzată acum că, în ultimii ani, i-a făcut jocurile lui Putin în numele realpolitik-ului, în timp ce a adâncit dependența energetică a Germaniei de Moscova, în special prin susținerea proiectului gazoductului „Nord Stream 2”, chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.
Realpolitika este politica sau diplomația bazată în principal pe considerentele circumstanțelor date, mai degrabă decât pe noțiuni ideologice sau premise morale și etice, fiind deseori asociată pragmatismului și cinismului.
Hedwig Richter, profesor de istorie modernă la Universitatea Bundeswehr din München, susține că pierderea prestigiului lui Merkel a fost „neobișnuită”, fiind rezultatul unei generații de eșecuri politice.
„Amoralitatea nu este același lucru cu realpolitik!", a afirmat Richter, citată de AFP. „Guvernele din ultimii 16 ani au crezut că este realist să plaseze valori precum drepturile omului și protecția climei pe ultimul loc în politică. Acum, realitatea lovește însă din urmă!”, a concluzionat ea.
De altfel, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a dat vina pe Merkel, în special pentru decizia luată la summitul NATO din 2008, de la București, de a nu admite Ucraina în alianța militară transatlantică.
În aprilie, liderul de la Kiev i-a oferit fostei șefe a guvernului de la Berlin o invitație ostentativă la Bucha, locul unui presupus masacru comis de către ruși asupra civililor ucraineni, „pentru a vedea la ce a dus politica de concesii făcute Rusiei, timp de 14 ani”.
Penuria de energie care se anunță din cauza represaliilor rusești la sancțiunile occidentale a agravat, de asemenea, starea de spirit împotriva lui Merkel, în Germania.
În dezbaterea publică internă, „Merkel a fost legată direct de război și, cu siguranță, a fost găsită vinovată pentru lipsa gazului!”, este de părere și jurnalistul german Nico Fried, care a scris pentru revista „Stern” despre activitatea lui Merkel în toate cele patru mandate ale sale. „Întrebarea este ce rămâne din Merkel după 16 ani, în condițiile în care portretul ei istoric se estompează deja, chiar înainte să fi fost cu adevărat încadrat.”, remarcă Fried.
Greșeli majore
În acest context, doar 23 la sută dintre germani ar dori ca Merkel să revină la putere, arată un sondaj al Institutului Civey, realizat la sfârșitul lunii noiembrie.
Cu toate acestea, Hedwig Richter este de părere că Merkel a avut „mari realizări” în mandatul ei, inclusiv faptul că a permis primirea a peste un milion de solicitanți de azil și a devenit un far al „decenței” și al „datoriei democratice”, într-un moment când lideri puternici precum Putin și Donald Trump adoptau măsuri care călcau în picioare libertățile individuale.
Două calcule greșite majore ale administrației Merkel vor arunca însă o umbră devastatoare asupra activității fostului cancelar german, mai spune Richter.
„În primul rând, incapacitatea Germaniei de a se apăra singură. Și, deoarece acest lucru este strâns legat de dependența de combustibil fosil din Rusia, a fost adusă în prim plan și distrugerea planetei. Guvernele Merkel au neglijat în mod îngrozitor aceste două probleme!”, a adăugat Richter.
Apărare neconvingătoare
Merkel, în vârstă de 68 de ani, a încercat să treacă la contraofensivă în fața acestor acuzații. Ea a susținut că a acționat în cunoștință de cauză, luând în calcul realitățile existente la vremea respectivă.
Merkel a precizat că a încercat să folosească „Nord Stream 2” ca monedă de schimb pentru a se asigura că Putin respectă acordurile de la Minsk, din 2015, care vizau oprirea luptelor din Ucraina.
Merkel i-a spus lui Fried că s-a angajat, anul trecut, în fața președintelui american, Joe Biden, ca, dacă Rusia invadează Ucraina, acordul germano-rus privind gazoductul să fie abandonat, amenințare pe care succesorul ei, Olaf Scholz, avea să o pună în practică cu câteva zile înainte de începerea războiului.
Alexander Osang, de la „Der Spiegel”, a remarcat ironia faptului că, „dintre toți oamenii, tocmai Putin, pe care ea îl cunoaște atât de bine și de multă vreme, cu toate trucurile, minciunile și lăudăroșeniile sale”, i-a stricat imaginea.
Una dintre lecțiile pe care Merkel le-a învățat de la căderea Zidului Berlinului, în 1989, a fost aceea că „privațiunile economice, mai mult decât cele democratice”, au dus la prăbușirea sistemului comunist. Potrivit editorialistului german, acest lucru i-a influențat lui Merkel abordarea față de comerțul cu China și acordurile energetice cu Rusia.
Acum, Merkel consideră că miliardele de dolari cheltuite de Scholz pentru a-i ajuta pe germani să se confrunte cu prețurile ridicate ale gazelor sunt justificate. „Nu toată lumea se află în poziția de a îngheța pentru Ucraina!”, a spus ea.
De-a lungul timpului, începând din anul 2000, guvernele germane - conduse de social-democratul Gerhard Schröder, care avea până la începutul invaziei legături personale și de afaceri strânse cu Rusia, și, apoi, de creștin-democrata Angela Merkel - au încercat permanent să consolideze relațiile cu Rusia, în beneficiul ambelor state.
În tot acest timp, Kremlinul a identificat și a utilizat diferite măsuri de presiune pentru a transforma interdependențele într-o armă politică și economică.
La începutul invaziei din Ucraina, aproximativ jumătate din importurile de gaze naturale ale Germaniei proveneau din Rusia. Această dependență urma să devină, probabil, și mai mare în anii următori, pe măsură ce executivul german s-a angajat să renunțe, simultan, la cărbune și la energia nucleară.
Mai mult, Rusia se transformase, de asemenea, într-o piață importantă pentru exporturile germane. Și astfel, încet, dar sigur, Germania pare să fi ajuns într-o poziție de vulnerabilitate față de Moscova.
O carieră impresionantă
Angela Merkel a fost cancelar timp de 16 ani. În această lungă perioadă, a interacționat cu patru președinți americani, patru președinți francezi și cinci premieri britanici.
A avut relații apropiate cu mulți parteneri internaționali. La ieșirea ei definitivă din politică, în 2021, Merkel a primit numeroase laude și aprecieri de recunoaștere la adresa activității ei.
„Merkel are un bun umor, un pragmatism înțelept și o busolă morală incoruptibilă. Atât de mulți oameni, fete și băieți, bărbați și femei, au avut un exemplu de urmat în vremurile grele! Mă bucur că am putut să fiu prietenul tău!", i-a transmis fostul președinte american, Barack Obama.
La rândul lui, cu un an în urmă, actualul președinte american, Joe Biden, a numit-o pe Merkel „o prietenă nemaipomenită, prietenă personală și prietenă a SUA”. El a descris drept „istoric” mandatul de cancelar al lui Merkel.
„Ești un monument. Consiliul European fără Angela este ca Roma fără Vatican sau ca Parisul fără Turnul Eiffel. Ne va lipsi înțelepciunea ta, mai ales în vremuri grele. Ești o busolă și o lumină călăuzitoare pentru proiectul nostru european!”, îi transmitea Angelei Merkel și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Și șeful de stat și de partid chinez, Xi Jinping, și-a luat la revedere de la Merkel într-o videoconferință și a numit-o „prietenă veche a Chinei”. Această „onoare” a fost acordată de Xi și unor autocrați precum Vladimir Putin, Fidel Castro și Robert Mugabe.