Ele vor fi ținute „la păstrare” timp de trei zile, după care, dacă nu sunt revendicate, să fie „valorificate”. Proprietarul care își revendică animalul va trebui să plătească o taxă specială. Toate aceste „minunății” se regăsesc într-un proiect de lege adoptat de Senat, prin care se introduce și un document, denumit „autorizație de pășunat”. Iar, în lege, sunt inserate o serie de contravenții, care pot fi pedepsite cu amenzi de până la 20.000 de lei.
Cei trei deputați UDMR care au gândit un asemenea mecanism inedit sunt Gal Karoly, Koczei Csaba și Magyar Lorand-Balint și și-au motivat demersul astfel: „Din pricina pășunatului neautorizat, agricultorii ajung în situația în care nu mai pot să folosească terenul lor, animalele pășunând ilegal, distrug culturile, compromit recolta de pe fânețe și constituie o sursă potențială de conflicte”.
Plecând de la această situație, parlamentarii în cauză au redactat un proiect de lege pentru „prevenirea și combaterea distrugerilor agricole și a pășunatului neautorizat”, conform căruia, „în vederea reglementării perioadelor de pășunat și a condițiilor de pășunat, consiliile locale vor aproba regulamentul de pășunat valabil pe întreg teritoriul admnistrativ al UAT-ului”. Acest regulament de pășunat ar urma să stabilească reguli de utilizare a pajiștilor, după „condiții de pășunat”, „perioadele în care este permis pășunatul” „condițiile și procedura de emitere a autorizațiilor de pășunat” și „numărul de animale care pot fi hrănite pe suprafețele de pajiște pe întreaga perioadă de pășunat, exprimat în «unități vită mare»”.
Autorizația de pășunat
Apare, așadar, instrumentul denumit „autorizație de pășunat”, document care va deveni obligatoriu, conform acestui proiect de lege, și care va conține datele de identificare ale deținătorului animalului sau animalelor, datele de identificare ale terenului și perioada de valabilitate a autorizației.
Mai departe, proiectul propune ca deținătorul de animale să fie obligat să efectueze pășunatul în conformitate cu această autorizație și să supravegheze animalele pe întreaga perioadă a pășunatului. Iar deținătorul unui teren poate sesiza autoritățile locale „dacă există o suspiciune de pășunat neautorizat”. Autoritățile se pot, de asemenea, sesiza din oficiu, iar, în urma acestor sesizări, un reprezentant al primăriei și poliția au obligația să verifice la fața locului cele sesizate.
Reglementarea propusă precizează că, dacă animalele sunt supravegheate, se controlează autorizația de pășunat. Dacă nu sunt supravegheate, „se constată abandonul acestora, iar polițistul emite, de îndată, ordinul de plasare în adăpost, pentru o perioadă de 3 zile”. Ordinul trebuie să cuprindă consemnarea constatărilor într-un înscris, prin înregistrări audio-video ori fotografii sau înscrisuri electronice.
Ordinul de preluare în adăpost
Lucrurile nu se opresc aici. Ordinul de preluare a animalului în adăpost se pune în executare de îndată de către personalul care asigură prestarea serviciilor de adăpostire, în prezența polițistului. Dacă punerea în executare nu este posibilă de îndată, aceasta poate fi amânată, până la sosirea personalului care asigură adăpostirea, dar nu mai mult de 6 ore, timp în care adăpostirea animalelor se asigură de către administrația publică locală.
O altă prevedere a proiectului de lege este aceea conform căreia consiliile județene și… Consiliul General al Municipiului București (!) „au obligația de a asigura cu caracter continuu și permanent servicii de adăpostire a animalelor care fac obiectul ordinului de preluare în adăpost. Serviciile de adăpostire presupun capturarea, preluarea, ridicarea, transportul, cazarea, hrănirea, constatarea stării de sănătate la momentul ajungerii animalului în adăpost. Serviciile se asigură prin organizarea de adăposturi proprii sau prin încheierea unor contracte cu proprietarii unor adăposturi”.
Contravenții usturătoare
Asemenea reglementărilor care vizează ridicarea mașinilor parcate ilegal, inițiatorii acestui proiect de lege introduc condițiile pentru restituirea animalelor către deținătorii de drept. Astfel, consiliile județene și CGMB publică pe site-ul propriu informațiile privind animalele care fac obiectul ordinului de plasare în adăpost, în termen de maximum 24 de ore. „Solicitarea de restituire a animalelor se face de către deținător în termen de trei zile. Restituirea animalului este condiționată de achitarea în prealabil a tarifelor presupuse de serviciile de adăpostire”, se mai arată în acest proiect. Mai mult, „în cazul în care nu se solicită restituirea animalelor în termenul de trei zile, acestea vor fi valorificate”.
Proiectul introduce și contravenții serioase. Spre exemplu, pășunatul în afara perioadei stabilite în autorizația de pășunat se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Exploatarea pajiștilor proprietate a altor persoane se soldează cu amenzi de la 2.000 la 3.000 de lei. Se aplică amenzi de 2.500 – 3.000 de lei pentru pășunatul efectuat pe fânețe sau pe terenuri arabile. Tot fapte contravenționale ar urma să fie lăsarea animalelor nesupravegheate și pășunatul în lipsa autorizației de pășunat. Dacă aceste contravenții se repetă în termen de 6 luni, amenzile pot ajunge până la 12.500 de lei. Iar pentru persoanele juridice, chiar până la 20.000 de lei.
Guvernul arată că legea va inhiba creșterea animalelor. Senatorii au votat la foc automat proiectul
Proiectul de lege a fost „îmbrățișat” de 22 de senatori și deputați, dinte care 19 de la UDMR, printre care și actualul ministru al Mediului, Tanczos Barna, un parlamentar PSD, un parlamentar PNL și un parlamentar USR. Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au avizat favorabil propunerea.
Guvernul, însă, nu. În punctul de vedere prin care Executivul a anunțat Parlamentul că nu susține adoptarea acestei legi, se arată că „proiectul va avea, printre altele, ca efect abandonul creșterii animalelor erbivore la nivel național”. Cu toate acestea, legea a trecut, la data de 19 septembrie 2022, de Senatul României. Din cei 113 parlamentari prezenți în sală, 111 au votat pentru. Doar doi parlamentari s-au abținut de la vot. Legea a ajuns, în 26 septembrie, la Camera Deputaților – for decizional -, iar comisiile raportoare au termen să prezinte raportul până în data de 18 octombrie.