Din primele rezultate ale controlului privind depistarea eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în vestul Europei rezultă că la noi se comercializează alimente conforme din punctul de vedere al calităţii. Cel puţin aşa a sunat anunţul făcut ieri de către preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Ar trebui însă să-l credem pe cuvânt pe şeful ANSVSA, având în vedere că nu a prezentat niciun buletin de analiză.
Pentru a nu fi totul sută la sută perfect, preşedintele ANSVSA, Geronimo Răducu, a venit şi cu un exemplu negativ. A fost depistată miere polifloră din Franţa într-un hipermarket, iar din 11 probe, una a fost neconformă. Alte surse din instituţiile care au atribuţii în acest control spun însă că totul nu este decât praf în ochii consumatorilor.
Nu stăm bine deloc în ceea ce priveşte frauda alimentară. Autorităţile ar trebui să impună etichetarea nutriţională a produselor. Asta ar arunca însă în aer industria alimentară şi sunt interese financiare prea mari, ne-au declarat sursele amintite.
Potrivit acestora, ANSVSA nu are în acest moment capacitatea administrativă şi tehnică pentru a realiza o monitorizare reală în privinţa fraudei alimentare. Mai mult, ANSVSA nu are un plan strategic pentru combaterea fraudei alimentare.
Autorităţile de la Budapesta au anunţat deja că Nutella, băutura răcoritoare Coca-Cola, ciocolata pudră Nesquick sau sosul de paste Knorr au o calitate inferioară în Ungaria, comparativ cu Austria. La noi, linişte
Mai nou se pregăteşte „baronizarea” PIF-urilor
Noua conducere a Autorităţii Naţionale Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pregăteşte în această perioadă o schimbare organizatorică. Concret, se doreşte trecerea punctelor de inspecţie în frontieră (PIF) din subordinea autorităţii centrale în cea a direcţiilor din judeţele de frontieră. Aceste puncte de inspecţie sunt extrem de importante din punctul de vedere al siguranţei alimentare pentru că aici se fac toate formalităţile în baza cărora se permit sau nu importurile şi exporturile alimentare şi de animale. Pentru a facilita acest transfer de competenţă ar urma să fie modificată Ordonanţa 42/2004 (devenită ulterior Legea 215/2004) privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. Motivele pentru care se încearcă această forţare legislativă de a scoate de sub controlul centrului aceste PIF-uri sunt interesele financiare foarte mari care se învârt în jurul zonele de graniţă. Deja unii nu se feresc să spună că dacă se face acest lucru, s-ar da drumul la “baronizarea” PIF-urilor. Transferul ar încălca însă şi reglementările UE, care pun punctele de inspecţie în frontieră în subordinea autorităţii centrale în domeniul sanitar-veterinar. Să nu uităm că graniţa României cu Ucraina şi Republica Moldova este şi graniţă pentru UE, ceea ce ar fi un risc în plus şi pentru piaţa vest-europeană. De altfel, ieri, la Ministerul de Externe a avut loc o şedinţă pe tema infringementului declanşat de Bruxelles pe tema modificării Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, mai cunoscută ca „Legea lui 51%”.