Trei declarații au reținut (sau ar fi trebuit să rețină), ieri, atenția opiniei publice din scumpa noastră patrie. Mă refer, fie și într-o ordine aleatorie, la declarația președintelui Klaus Iohannis, care a trimis pachetul de legi ale justiției la Curtea Constituțională, precum și la Comisia de la Veneția, clamând că PSD a reluat în Parlament asaltul asupra justiției început cu ordonanța nr 13. Ordonanță pe care tot domnul președinte o etichetează ca ,,infamă’’. Cea de a doua declarație îi aparține președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care,tot ieri, a prezentat reperele esențiale ale unei așa numite ,,inovații majore’’ prin care UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul unor state membre la finanțare din fondurile uniunii ,,în mod proporțional cu gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept’’. În fine, dar câtuși de puțin în ultimul rând, este de menționat avertizarea patetică a europarlamentarei (era să scriu ,,a europârâcioasei’’!)Monica Macovei, transmisă, bineînțeles, actualei coaliții guvernamentale:,,Opriți-vă! Ni se vor tăia fonduri europene pentru că PSD &ALDE nu se opresc din schingiuirea Codurilor penale și a justiției’’.
Nu sesizați o anumită convergență în cazul acestor trei declarații? Așadar, președintele României, cel care prin Legea Fundamentală a țării veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, aduce acuzații foarte grave Puterii legislative, despre care declară că nu a știut sau nu a vrut să facă acte normative corecte și bune. Fără, însă, a preciza, și de această dată, unde anume s-a greșit și ce observații are pe text. În schimb, aruncă pe piață sloganul alarmist despre niște ,,structuri care să timoreze magistrații’’, materie primă pentru #rezistenți.
La scurtă vreme, iese la rampă Monica Macovei și denunță coaliția PSD&ALDE pe care o face vinovată de tăierea fondurilor europene (dată ca fapt împlinit!)pentru motivul-de fapt, sub pretextul!- că ,,sunt schingiuite Codurile penale și justiția însăși’’. De aici, întrebarea: s-ar putea afla România pe lista statelor cărora, după adoptarea ,,invenției majore’’ despre care făcea vorbire șeful Executivului comunității europene, li se va suspenda, reduce sau restricționa accesul la finanțarea din partea UE? Nu ar fi exclus, mai ales dacă ne amintim de ,,îngrijorarea’’ cu care anumiți diriguitori ai UE și cam aceeași ambasadori, iau cunoștință de ceea ce printr-o formulare standardizată denumesc ,,grave încălcări ale independenței justiției’’ sau, după caz, ,,amenințări la adresa statului de drept’’? Firește că este! După cum, la fel de bine, este cunoscut că asemenea concluzii, pe cât de alarmiste pe atât de nefondate, nu se bazează întotdeauna (dacă nu chiar destul des!) pe analize la fața locului, ci au ca sursă de inspirație materiale informative emanând de la o anumită reprezentanță la București, ca și delațiunile șoptite la urechea unor înalți dregători de la Bruxelles sau ,,de prinprejurul’’. Delațiuni care o au ca principal emitent și promotor pe sus-numita Monica Macovei, susținută de alți afini de rit sorosist!
Acestea au fost cele trei importante, dar și foarte îngrijorătoare, declarații difuzate ieri. Declarații care, fiecare în felul său, vizează atât de delicata problemă a unei posibilei sancțiuni aplicate României în temeiul unor ,,suspiciuni rezonabile’’ privind existența ,,unor deficiențe care afectează statul de drept’’. La fel de adevărat este,însă, și că, tot ieri, președinții a două comisii parlamentare pe probleme de justiție au răspuns declarațiilor președintelui Klaus Iohannis. Florin Iordache, președintele Comisiei speciale parlamentare pentru legislația în domeniul justiției, a făcut o mențiune expresă, directă, la faptul că și Legea 304 și Legea 317 ,,au trecut prin filtrul CCR și CCR a spus ,,da, sunt niște legi bune care sunt în concordanță cu deciziile Comisiei de la Veneția ’’ și în consecință au fost trimise spre promulgare președintelui’’. Președinte care, din moment ce refuză să le promulge, fără motive temeinic argumentate și clar prezentate, nu face decât să certifice suspciunea- și ea din ce în ce mai rezonabilă!- că se află în campanie electorală și își fidelizează un anumit public.
La rândul său, Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice a Senatului, pune degetul pe rană:,,Președintele nu este interesat să se comporte ca un mediator, ci numai de menținerea acestei situații’’.Făcând observația că erorile, impreciziile sau lipsurile pe care le rezolvă legile justiției, împotriva cărora se arată atât de înverșunați atât președintele Klaus Iohannis cât și o anumită parte a spectrului politic intern sau european, se află la originea multor abuzuri. Profit de ocazie pentru a face o precizare. Nu am avut, de data aceasta, nici-o reținere să apreciez opiniile senatorului Robert Cazanciuc referitoare la demersul prezidențial, deși, în alte împrejurări, am exprimat opinii critice față de prestațiile domniei sale. Ceea ce nu însemnă că atunci când Robert Cazanciuc propune evaluări pertinente voi trece asta sub tăcere doar pentru că, în alte ocazii, l-am criticat. În fapt, aplic o normă elementară a dialogului purtat în spirit democratic, dar pe care, după cum se vede și de această dată, anumiți dirigenți ai destinelor țării fie că au uitat-o fie că nu vor să o respecte.
Fapt semnificativ, declarațiilor acestor voci autorizate ale Legislativului român li se adaugă comentariile lui Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European, din care reținem o remarcă foarte acidă și, mai ales, foarte la obiect. Domnia sa întrebându-se dacă, în viziunea președintelui Klaus Iohannis, ,,amestecul în treburile CCR’’ se cheamă tot ,,respectarea independenței justiției’’?’’ De asemenea,luând act de ,,inovația majoră’’ propusă de către Jean Claude Juncker, europarlamentarul român Maria Grapini i-a spus direct și personal opinia sa:,,Cât privește condiționarea cu privire la statul de drept pe care doriți să o introduceți pentru acordarea fondurilor europene, pe lângă că încalcă Tratatul de la Lisabona, îi va afecta pe cetățeni și nu pe liderii politici, de aceea nu pot fi de acord cu ea’’.
Cum va juca, mai departe, președintele Klaus Iohannis? Va ține seama de aceste opinii realiste și corecte sau va plusa tot pe cartea prelungirii la Sfântul Așteaptă a promulgării legilor justiției? Înclin să cred că va opta pentru a doua soluție, mizând pe ajutorul unor influente personaje din ierarhia Uniunii Europene. ,,Ajutor’’care- ne-a amenințat Monica Macovei- va consta în sancționarea României pentru ,,deficiențe care afectează statul de drept’’. Precedentul fiind creat de europarlamentarul Cristian Preda, cel care a cerut suspendarea dreptului de vot al României în Consiliului European, acuzând coaliția PSD&ALDE că a provocat această,,gravă criză a statului de drept, prin adoptarea legilor justiției’’.