Analiza situației prețurilor efectiv achitate conform datelor Eurostat/AEI pentru populație, în perioada S1/2020 - S1/2023, ne arată că România s-a plasat în UE pe:
- locul 5 sub aspectul prețului gazelor naturale medii achitat de consumatorul casnic, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român.
- locul 12 la creșterea prețurilor efectiv achitate de populație.
- locul 9 sub aspectul nivelului prețului la energia electrică achitat efectiv de populație după ce s-au scăzut compensațiile acordate de autorități.
- locul 21 în topul european al creșterii prețului la energie electrică între 2020 și 2023 la populație, dacă considerăm prețul efectiv plătit de populație.
- locul 6 la creșterea costurilor cu energia în contractele de gaze și energie electrică, într-o gospodărie între S1/2020 - S1/2023
- locul 22 în ceea ce privește resursele alocate pentru criza energetică.
Românii au avut în anul 2022, costuri în medie cu 93% mai mari cu energia în gospodărie (gaze naturale și energie electrică) decât în anul 2020, iar anul 2023 - costuri mai mari cu 83%.
„Analizând câte salarii minime din anul 2023 ar fi fost necesare pentru a achita creșterea costurilor cu energia în gospodărie în perioada 2020 - 2023 vedem că dacă considerăm prețurile efectiv achitate pentru gaz și energiei electrică, România s-ar plasa pe locul 4 în rândul țărilor europene sub aspectul impactului creșterii prețului la energie. O familie cu un singur salariu minim pe economie ar fi trebui să muncească aproape o lună în România doar pentru a-și achita exclusiv creșterea costurilor cu energia”.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Costurile cu energia, dublate în trei ani
Matricea Poverii Energetice din cadrul Studiului AEI - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică arată corelația salariului minim pe economie în România cu costul gazelor naturale pe baza prețurilor efective și a consumului energetic într-o gospodărie. „Putem observa că România se plasează în rândul țărilor din UE cu o sărăcie energetică mare, caracterizată de:
-
al doilea cel mai mic salariul minim din Europa, după Bulgaria (jumătate din media salariului minim european, de 4 ori mai mic decât cel mai mare salariu minim din Europa);
-
ineficiența energetică în clădiri (România se găsește pe ultimul loc la nivelul performanței energetice a clădirilor);
-
dublarea costurilor cu energia într-o gospodărie în ultimii 3 ani (al patrulea cel mai mare impact din Europa).
Din analiza realizată se poate desprinde că România se găsește alături de Lituania, Croația, Bulgaria și Slovacia în rândul țărilor cu sărăcie energetică mare”, se mai arată în studiul citat.
Ineficiența energetică, tratată greșit
În România se desprinde ideea că principala cauză a sărăciei energetice este ineficiența energetică, urmată de veniturile minime reduse ale populației și abia în al treilea rând apare cauza legată de preț. Cu toate acestea, în România singura măsură energetică aplicată a fost exclusiv bazată pe scăderea prețului la gaze, element care nu a stimulat reducerea ineficienței energetice, fapt ce a dus chiar la accentuarea fenomenului.
Ce propune AEI
Reducerea sărăciei energetice în România se poate face doar prin următoarele măsuri și doar în această ordine:
-
limitare a ineficienței energetice,
-
creșterea veniturilor populației,
-
limitarea creșterii prețului la gaze și energie.
„În analizele din prezentul material nu am luat pentru consumatorii casnici prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice din anul 2023 conform datelor EUROSTAT, deoarece acestea sunt prețurile din contracte și nu prețurile efectiv achitate de populație. În studiul efectuat de Asociația Energia Inteligentă - Măsurile anticriză energetică au adâncit sărăcia energetică, am efectuat și analize folosind exclusiv date Eurostat, care plasează România într-o postură dezastruoasă, nereală, dar pe care autoritățile nu o corectează”, mai precizează președintele AEI, Dumitru Chisăliță.