Jurnalul.ro Editoriale Aprovizionarea globală: navigând prin confuzie

Aprovizionarea globală: navigând prin confuzie

de Daniel Apostol    |   

Prin densa ceață a incertitudinilor economice, lumea se avântă în cursa redresării apăsând până la fund pedala de accelerație, dar având în același timp frâna de mână trasă. Pandemia încă în curs și primind resurse noi de la un coronavirus mutant rămâne un risc ridicat pentru menținerea barierelor în lanțurile globale de aprovizionare.

Deși experții consideră că 2022 va aduce creștere semnificativă, tendința de deglobalizare născută din blocajele impuse de pandemie se dovedește a fi - pe lângă inflație - o principală provocare pentru economia globală în următorul deceniu. Dacă pandemia este lăsată să-și facă de cap și anul acesta, apariția unor variante COVID rezistente la vaccin ar putea marca o revenire a blocajelor în economie, ceea ce ar putea reduce PIB-ul global cu „un cumulat de 5,3 trilioane de dolari în următorii cinci ani în raport cu proiecția noastră actuală”, după cum aprecia economistul șef al FMI, Gita Gopinath, citată de Deutsche Welle.

            Întreruperea lanțului de aprovizionare a jucat un rol-cheie în înfrânarea redresării globale în 2021, iar experții se așteaptă ca blocajele aprovizionării să continue să afecteze creșterea economică, deși este speranță că deficitele de aprovizionare se reduc odată cu scăderea costurilor de transport și cu creșterea exporturilor de cipuri. Dar eliminarea întreruperilor în lanțurile de aprovizionare nu se poate realiza înainte ca noi capacități relevante de transport oceanic să fie implementate (iar pentru aceasta orizontul prognozat este 2023, cel mai curând) sau ca lanțurile de aprovizionare să fie adaptate la „nearshoring” (practica de a transfera o operațiune comercială înapoi cât mai aproape de piața de desfacere). Iar cu cât întreruperile lanțului de aprovizionare se dovedesc a fi mai persistente, cu atât mai mult se așteaptă ca inflația să continue „să fiarbă” pentru cea mai mare parte a anului 2022, punând bancherii centrali – dar și buzunarele tuturor – sub presiune.

            Un punct de vedere ceva mai optimist îl au analiștii Morgan Stanley, care cred că întreruperea lanțului de aprovizionare ar trebui să se disipeze anul acesta. Economistul șef Ellen Zentner crede că lanțurile de aprovizionare din SUA sunt la un pas de redresare și că creșterile prețurilor mărfurilor sunt, de asemenea, pe cale să se diminueze. Dar ceea ce e valabil pentru America nu e neapărat valabil și pentru Europa. Incertitudinea cu privire la perspectivele economice este acum probabil cea mai mare de la începutul pandemiei. Europa este „roșie”, iar zona euro se luptă să țină sub control noul val de infecții Omicron. Perturbarea lanțurilor economice provocată de pandemie a cauzat o gamă largă de blocaje pe partea ofertei în ultimul an, în domenii precum materiile prime, bunurile intermediare – inclusiv semiconductori – și transportul de mărfuri (precum și pe piața muncii). Eforturile furnizorilor de a construi zone-tampon, ca reacție la amenințarea penuriei anumitor bunuri, au contribuit la lipsuri, expunând vulnerabilitățile rețelelor globale de aprovizionare „la timp”. Între timp, dezechilibrele dintre cerere și ofertă au fost agravate de o schimbare a cererii legată de pandemie de la servicii la bunuri. Aceste dezechilibre nu numai că au format un factor de constrângere în revenirea industrială globală în urma șocului pandemic, dar au contribuit și la o creștere a inflației.

            Iar acum se impune prudență. Potrivit analiștilor AbnAmro, în primul rând ar trebui să fim atenți în generalizarea problemelor de aprovizionare. Efectul direct al crizelor de pandemie asupra unităților de producție și lanțurilor de aprovizionare provoacă mărirea tarifelor pentru transportul containerelor, a deficitului de semiconductori și a distorsiunilor în piața muncii. Dacă una dintre ipotezele-cheie pentru perspectivele AbnAmro  se va dovedi corectă – și anume aceea că 2022 va avea mai puține perturbări pandemice în comparație cu 2021 –, aceasta ar trebui să implice o atenuare a acestor blocaje de aprovizionare în cursul acestui an. Și dacă o altă ipoteză-cheie – aceea că redeschiderea canalelor de aprovizionare vor sprijini o rotație a consumului de la bunuri la servicii – se va menține, de asemenea, aceasta ar contribui și la reducerea acestor dezechilibre între cerere și ofertă. Primele indicii ale unei anumite diminuări a blocajelor sunt vizibile în tarifele de transport de containere (care au scăzut cu 10-20% în ultimele luni) și, în unele îmbunătățiri, în creșterea lunară a timpilor de livrare pentru semiconductori.

            Este însă de remarcat că răspândirea Omicron și/sau a altor noi variante de COVID-19 poate întârzia procesul de normalizare a lanțului de aprovizionare și, prin urmare, poate face blocajele de aprovizionare și mai persistente decât au fost deja până acum.

            Starea confuză este acum singura certitudine a începutului de an, despre care analiștii BlackRock cred că marchează „un nou regim de piață, diferit de cel din ultima jumătate de secol”. Potrivit acestora, 2022 este anul cu o combinație unică de evenimente, toate guvernate de incertitudine: repornirea economiei, noile tulpini de virus, inflația și presiunea pe băncile centrale și – deloc în ultimul rând – recuperarea lanțurilor de aprovizionare.

            Așadar, începem 2022 cu speranțe mari, dar încă navigând prin confuzie.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri