Jurnalul.ro Ştiri Observator Arhiepiscopul Ioan Robu: Celebrarea Sfintei Liturghii de Papa Francisc în Catedrala Sfântul Iosif este un eveniment istoric

Arhiepiscopul Ioan Robu: Celebrarea Sfintei Liturghii de Papa Francisc în Catedrala Sfântul Iosif este un eveniment istoric

Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, preşedintele Conferinţei Episcopilor din Românei (CER), a apreciat vineri că celebrarea Sfintei Liturghii de către Papa Francisc în Catedrala Sfântul Iosif reprezintă "un eveniment istoric".

"E a doua oară când se celebrează din partea unui Sfânt Părinte Papă Sfânta Liturghie în Catedrala Sfântul Iosif. Prima a fost acum 20 de ani cu Papa Ioan Paul al II-lea. Şi liturghia nu a fost în rit latin, ci în rit oriental, greco-catolic. Acolo, Sfântul Părinte a asistat mai mult la tot ce s-a întâmplat în Catedrală. De data aceasta va fi Sfânta Liturghie prezidată de însuşi Sfântul Părinte Papa Francisc. Pentru noi e un eveniment istoric. Papa nu vine des într-o ţară. Suntem la 20 de ani de la prima vizită a Papei Ioan Paul al II-lea. Şi, iată, au trecut 20 de ani, îl primim pe un alt papă acum... Îmi doresc să mai fie asemenea vizite, chiar dacă ar fi sau nu celebrare în Catedrala Sfântul Iosif, dar ca moment istoric sper să se mai repete", a spus ÎPS Robu, cel care îl va însoţi pe Papa Francisc, în cadrul vizitei în România, împreună cu episcopul greco-catolic de Bucureşti Mihai Frăţilă, traducătorul acestuia, în toate locaţiile.

Referindu-se la semnificaţia ecumenică a vizitei Papei Francisc în ţara noastră, arhiepiscopul Ioan Robu a apreciat că "din punct de vedere ecumenic suntem la acelaşi nivel, ca la acela al vizitei Papei Ioan Paul al II-lea (n.r. - Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă), chiar dacă manifestările sunt diferite".

El a punctat că "nu trebuie să uităm că Blajul se înscrie într-o istorie mai largă" a Bisericii Catolice din această zonă a Europei în ceea ce priveşte "gravele persecuţii asupra Bisericilor şi credincioşilor".

Arhiepiscopul a menţionat îndemnul adresat oamenilor, de episcopii catolici de ambele rituri din România, participanţi la recenta întrunire a CER, de a participa la vot la alegerile europarlamentare din 26 mai.

"Ne îndreptăm şi spre acel moment de alegeri parlamentare europene şi, da, putem să le privim împreună (n.r. - împreună cu vizita Papei), în sensul că tot ce se celebrează acum are legătură cu binele comun al nostru de aici, dar are legătură şi cu binele comun al întregii Europe", a mai spus Ioan Robu.

Episcopul Eparhiei Greco-Catolice Sfântul Vasile cel Mare din Bucureşti, Mihai Frăţilă, coordonatorul Comisiei din cadrul Conferinţei Episcopilor din România de pregătire a vizitei Papei Francisc, referindu-se la rândul său la "roadele ecumenice" ale întâlnirii cu Sfântul Părinte, a spus că "acest moment este unul care poate să ne surprindă".

"Cât priveşte roadele, e foarte greu să evaluăm din punct de vedere al criteriilor exterioare. De ce spun lucrul acesta, fiindcă totdeauna în această zonă, unde e vorba de latura sufletească, pot să apară lucruri minunate şi întotdeauna când persoanele se întâlnesc, când ştiu să-şi delimiteze şi să-şi ancoreze mai ales spiritul de prietenie, de respect, de cuviinţă, întotdeauna iese ceva bun. Asta o spune în primul rând Cristos în Evanghelie şi pentru noi acest moment e un moment care poate să ne surprindă", a subliniat Frăţilă.

Episcopul auxiliar al Curiei Arhiepiscopale Greco-Catolice, Arhiepiscopia Majoră de Alba Iulia şi Făgăraş, Claudiu-Lucian Pop, a apreciat că vizita Sfântului Părinte la Blaj se constituie într-o "ocazie uriaşă".

"Să avem şi beatificarea, celebrată de Sfântul Părinte Papa Francisc, e cireaşa de pe tort. E un răspuns la nişte aşteptări îndelungate ale Bisericii Greco-Catolice. E un răspuns la perioada de persecuţie recentă a Bisericii Greco-Catolice, dar e un răspuns şi la chemarea şi la vocaţia Bisericii Greco-Catolice, aceea de a fi un ferment de unitate, de lumină, nu doar pentru credincioşii greco-catolici, ci pentru toţi oamenii din România. Din acest punct de vedere, beatificarea episcopilor greco-catolici este semnul aşteptat. (...) Episcopii greco-catolici declaraţi martiri la Blaj ne aduc aminte de o verticalitate atât de necesară astăzi, nu doar pentru greco-catolici, nu doar pentru catolici, nu doar pentru ortodocşi, ci pentru toţi", a spus Claudiu-Lucian Pop.

El a menţionat că, "în mod normal, Sfântul Părinte se ocupă de canonizări", fiind "un dar în plus pentru noi ca Sfântul Părinte să celebreze această beatificare".

"Trebuie remarcat însă că e o beatificare specială. E vorba de şapte episcopi, nu de un credincios, nu de un preot, nu de un episcop. E mărturia unei Biserici. Şi Sfântul Părinte vine la Blaj pentru a mulţumi unei Biserici care a fost dispusă să-şi pună în pericol existenţa, pentru a păstra comuniunea cu Biserica Catolică, cu Sfântul Părinte. Este un gest extraordinar. Este un dar în plus al Sfântului Părinte pentru Blaj şi pentru România", a mai spus episcopul greco-catolic.

Arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Jakubinyi, administrator apostolic al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, a informat că până în prezent pentru evenimentul de la Şumuleu Ciuc s-au înscris 130.000 de persoane, estimările organizatorilor mergând până la depăşirea numărului participanţilor la tradiţionalul pelerinaj din această localitate.

Vorbind despre personalitatea Papei Francisc, Petru Gherghel, episcop romano-catolic de Iaşi, a elogiat "cultura dialogului şi apropierii" practicată de Sfântul Părinte.

"El a demonstrat că Papa trebuie să fie dăruit pentru toţi şi mai ales să aibă o poziţie deschisă pentru toţi. Atât faţă de cei care fac parte din Biserică, cât şi faţă de ceilalţi. (...) El, de fapt, ne spune că vine să împlinească un vis al nostru, ca să întâlnească pe tineri la noi, îi întâlneşte de atâtea ori la nivel mondial. Vrea să-i întâlnească pentru că are un testament de la Sfântul Părinte Sfântul Ioan Paul al II-lea, care dorea să vină în Moldova, unde sunt foarte mulţi tineri şi familii tinere. Şi el ştia că aici sunt multe probleme şi mulţi care au ajuns în emigraţie. I-a întâlnit acolo, la Roma", a spus Petru Gherghel.

Episcopul Diecezei Romano-Catolice de Chişinău, Anton Coşa, a informat că până în prezent 600 de persoane s-au înscris pentru a participa la ceremoniile de la Iaşi, consacrate vizitei Papei Francisc.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se va desfăşura în perioada 31 mai - 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Papa Francisc este al doilea Suveran Pontif care vine în România, după Papa Ioan Paul al II-lea, care a efectuat o vizită istorică la Bucureşti în mai 1999. AGERPRES

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri