La Senat va fi înregistrată o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Potrivit inițiatorilor, proiectul introduce un Plan național de urgență fitosanitară, precum și planuri de urgență fitosanitară preaprobate la nivelul fiecărei arii protejate. Documentul prevede și termene decizionale scurte, iar în situații critice sunt permise unele derogări, în conformitate cu directivele europene în domeniu. Astăzi circa 23% din suprafața României este declarată arie naturală protejată, iar în interiorul acestora se află mai multe proiecte pentru construcția de hidrocentrale. Începute înainte de 1989, finalizarea lor s-a blocat din cauza unor decizii judecătorești ca urmare a acțiunilor intentate în instanță de diverse ONG-uri de mediu. Totuși, ultima modificare legislativă, făcută la cererea Comisiei Europene, prevede că aceste proiecte declarate de interes major puteau fi realizate „după stabilirea măsurilor compensatorii necesare”.
Ordonanța de Urgență nr. 57/2007, aflată în vigoare, reglementează regimul ariilor naturale protejate, stabilind măsuri pentru conservarea habitatelor și a speciilor de floră și faună sălbatică. Propunerea legislativă care va intra în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului, ca primă camera decizională sesizată, are ca obiectiv alinierea cadrului național la legislația europeană în domeniul fitosanitar și al conservării biodiversității.
Vor fi publicate rapoarte anuale
În termen de 12 luni de la aprobarea Planului naţional de urgenţă fitosanitară, administratorii tuturor ariilor naturale protejate vor avea obligaţia să actualizeze planurile de management, în vederea includerii planului de urgenţă fitosanitară. De asemenea, administrația ariei naturale protejate va avea obligația să întocmească şi să publice rapoarte anuale privind situațiile de urgenţă fitosanitară şi intervențiile efectuate. Aceste rapoarte cuprind localizarea focarelor, volumul de lemn extras, metodele utilizate şi gradul de respectare a termenelor stabilite. Rapoartele se transmit şi autorităţii publice centrale pentru protecția mediului
„La nivel national, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului elaborează un Plan naţional de urgenţă fitosanitară aplicabil reţelei de arii naturale protejate. Planul stabilește măsurile imediate şi procedurile de intervenţie în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă fitosanitare pe teritoriul ariilor naturale protejate, asigurând coordonarea acţiunilor la nivel naţional. Planul național de urgenţă fitosanitară se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, urmând a fi actualizat periodic în funcţie de riscurile fitosanitare identificate”.
Legislația europeană nu interzice realizarea unor proiecte de interes public major în ariile protejate
Ultima modificare a ordonanței a fost operată de către Guvern în noiembrie 2024 și ea era motivată de transpunerea necorespunzătoare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice (Directiva Habitate), sesizată de Comisia Europeană în cauza 2020/2297, precum și a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări). Comisia Europeană a evaluat calitatea transpunerii acestor directive în legislația noastră și a constatat mai multe inadvertențe, iar nemodificarea legislației în regim de urgență însemna avansarea procedurii de infringement. Una dintre prevederile introduse cu această ocazie preciza că „semnalizarea în teren a ariilor naturale protejate se realizează prin panouri informative și/sau indicatoare”. De asemenea, se mai stabilea că: „Acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, pentru proiectele și/sau planurile prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective și după consultarea publicului, în conformitate cu legislația în domeniu”.
Această reglementare avea însă și o completare care lăsa posibilitatea realizării în aceste zone a unor proiecte de interes public major, precum hidrocentralele în cazul României. Astfel, se preciza că: „Prin excepție de la prevederile alin. (6), în cazul în care evaluarea adecvată relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, planul sau proiectul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite acordul de mediu sau avizul de mediu, după caz, numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare”.
La nivelul Europei, există în total total 100.000 de situri, dar multe sunt de dimensiuni mici, iar peste 80% din habitate sunt în stare precară, potrivit unei analize realizate de publicația electronică visualcapital.com.
România are 60.000 km pătrați de arii protejate
Natura 2000 este o rețea de arii protejate care acoperă cele mai valoroase și amenințate specii și habitate din Europa. Este cea mai mare rețea coordonată de arii protejate din lume, extinzându-se pe toate cele 27 de state membre ale UE, atât pe uscat, cât și pe mare. Siturile din cadrul Natura 2000 sunt desemnate în temeiul Directivelor privind păsările și habitatele. În conformitate cu prevederile acestei directive, România are declarată arie protejată o suprafață terestră de 54.214 km pătrați și 6.362 km pătrați suprafață marină.
Poziționarea României în funcție de suprafața declarată arie protejată
11 Malta 28,7%
12 Spania 28,1%
13 Franța 28,1%
14 România 23,5%
15 Olanda 22,7%
16 Portugalia 22,4%
17 Ungaria 22,2%
18 Cehia 21,8%
19 Italia 21,4%
20 Estonia 21,0%
Total UE 26,1%
Sursa: visualcapitalist.com
19,8 miliarde de lei, investiții de mediu în 2023
Potrivit ultimei raportări ale INS, în anul 2023, România a cheltuit în total de 19,8 miliarde de lei pentru protecția mediului, reprezentând 1,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului au fost înregistrate pe domeniul „gestionarea deșeurilor”, cu o valoare de 12.208.171.000 lei, urmate de domeniul „gestionarea apelor reziduale”, cu 4.233.203.000 lei. Cum au arătat investițiile anul trecut vom afla în octombrie, când INS va publica aceste date.
Țările europene cu cea mai mare suprafață protejată
Bulgaria este lider în clasamentul statelor membre, cu 41% din suprafața sa terestră protejată. Fiind o țară predominant muntoasă, învecinată cu Rusia la nord și est, Bulgaria are 1.392 de arii protejate, majoritatea sub un kilometru pătrat. Dintre zonele marine ale țării, 8% sunt protejate. În ceea ce privește Germania, cea mai mare economie de pe continent, ponderea scade la 38,5%. Poate cel mai notabil este faptul că 45,4% din apele marine sunt protejate, de aproape patru ori mai mult decât media UE. La capătul inferior al spectrului se află țări precum Finlanda (13,4%) și Suedia (15,0%). Cu toate acestea, aceste țări au suprafețe mari de teren împădurit desemnate pentru utilizare durabilă - mai degrabă decât pentru conservare strict protejată, arată visualcapitalist.com.