Ieșire spectaculoasă a primarului liberal al Aradului, Călin Bibarț, după atentatul cu bombă de sâmbătă, în urma căruia și-a pierdut viața omul de afaceri Ioan Crișan. Deși, conform unor surse judiciare, dispozitivul exploziv ar fi fost declanșat cu ajutorul unei telecomenzi, de la distanță, edilul Bibarț a prins momentul pentru a critica „un cor pro-drepturi”, dar și CCR, care au zădărnicit, de două ori, intenția serviciilor secrete de a obliga operatorii să vândă cartelele telefonice prepay pe bază de buletin de identitate. Întâmplarea face ca primarul supărat pe această chestiune să fie nepotul fostului general SRI Dan Gheorghe și fin al celebrului general SRI, în rezervă, Florian Coldea.
Atentatul de sâmbătă, de la Arad, o acțiune fără precedent, readuce în spațiul public o chestiune tranșată de CCR, cu privire la cartelele prepay. Mașina omului de afaceri Ioan Crișan a sărit în aer, cel mai probabil ca urmare a declanșării unui dispozitiv exploziv montat sub scaunul șoferului, prin acționare de la o distanță de aproximativ 50 de metri. Surse judiciare folosesc termenul „telecomandă”, pentru a descrie modul de activare. Faptul că bomba a fost amplasată sub scaun reiese din faptul că acest scaun a fost smuls la propriu din podeaua mașinii și a fost propulsat prin plafonul autoturismului de lux condus de omul de afaceri.
Dincolo de ancheta criminalistică, de acțiunile derulate pentru identificarea făptașilor, a celui sau celor care au comandat acest asasinat de tip terorist și de instrumentarea acestui caz senzațional, evenimentul pare să renască, în anumite zone, o temă mai veche, care ține de drepturile și libertățile cetățenești legate de monitorizarea comunicațiilor electronice.
Astfel, primarul municipiului Arad, Călin Bibarț, a comentat, pentru o publicație locală, plecând de la ipoteza că s-a folosit un telefon mobil pentru activarea dispozitivului exploziv, că „să ne reamintim că suntem singura țară din UE care vinde cartelele prepay la liber. Asta, din cauza unui cor pro-drepturi cetățenești și a CCR, care au militat pentru vânzarea cartelelor fără buletin”.
Încercări eșuate ale sistemului de a schimba legea
Aceasta este o temă care a generat multe convulsii, începând cu anul 2013, încă de pe vremea Guvernului Ponta, când SRI a elaborat un așa-zis pachet al „Legilor Big Brother”, în care se propunea vânzarea cartelelor GSM preplătite doar în baza actului de identitate și al unui CNP, precum și, ulterior, al stocării de către agenții economici care pun la dispoziția clienților servicii de internet gratuit a unor date electronice cu caracter personal.
Ultima tentativă de a se promova un astfel de act normativ a avut loc în anul 2019, în timpul guvernării Dăncilă, când a fost adoptată OUG 62.2019, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi comunicaţiile electronice. Numai că, în februarie 2020, CCR a decis, cu unanimitate de voturi, să declare actul normativ neconstituțional, în ansamblul său.
Concret, Curtea a decis că Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale.
Încă din 2014, Curtea Constituțională a spus că se deschide ușa abuzurilor
Iar decizia de anul trecut este a doua pe care CCR a emis-o în acest sens. În septembrie 2014, Curtea Constituțională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională în ansamblul ei.
Curtea a constatat, atunci, că dispoziţiile legii criticate nu au caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet, nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.
Posibile motive pentru care edilul este atât de supărat
Există și o posibilă explicație pentru care primarul Aradului este critic cu deciziile CCR. Conform jurnaliștilor de la „Cotidianul”, Călin Bibarț este nepotul fostului general de Securitate Dan Gheorghe, de la USLA, cel care a înființat, după Revoluție, Brigada Antiteroristă din SRI. Generalul Dan Gheorghe a deținut funcții de conducere în SRI, SIE, DGIPI și, la pensie, a devenit director în cadrul grupului de firme controlat de Nicolae Dumitru, zis „Niro”.
Dan Gheorghe, din județul Arad, este cel care l-a descoperit și care l-a promovat pe mult mai cunoscutul general SRI Florian Coldea. Acesta din urmă ar fi, conform acelorași jurnaliști citați, nimeni altul decât nașul de cununie al actualului primar al Aradului, Călin Bibarț.
Edilul este inginer silvic la bază. A fost șef al Ocolului Silvic Lipova, a ocupat funcția de prefect al județului Arad, este fost membru PDL, actual membru al PNL.