România se confruntă cu probleme majore ale sistemului sanitar, potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, începând cu speranța de viață redusă față de media Uniunii Europene, o rată foarte mare o mortalității evitabile și cu deficiențe majore în ceea ce privește infrastructura sanitară.
Trăim mai puțin decât alți europeni
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, potrivit documentului, chiar dacă a crescut cu mai mult de patru ani în ultimele decenii, de la 71,2 ani în anul 2000, până la 75,6 ani în 2019. Mai mult, ritmul de creștere al speranței de viață a scăzut în ultimul deceniu, sporul înregistrat între anii 2011-2019 fiind de numai un an. „Atât nivelul redus, cât și ritmul modest de creștere a speranței de viață reflectă comportamente nesănătoase, dezechilibre socio-economice, precum și deficiențe în furnizarea și accesul la servicii de sănătate”, spun autorii strategiei.
Însă, comparația cu anul 2019, anul anterior pandemiei de Covid-19, face ca situația să pară mai bună decât este în realitate. Un raport publicat în această vară, de Monitorul Social, arată că, de fapt, speranța de viață la naștere în România a scăzut puternic în anii pandemiei, ajungând până la 72,9 ani. Practic, s-a întors la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani.
Mortalitate evitabilă triplă față de media UE, dar țintim la o scădere de 5%
Țara noastră se regăsește și printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată, se arată în document.
Deși principalele cauze ale mortalității evitabile în România sunt aceleași ca și în restul Uniunii Europene (bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele), „valorile înregistrate în țara noastră sunt de 1,5 - 3 ori mai mari decât media UE 27”.
În ciuda diferențelor uriașe, Ministerul Sănătății și-a propus ca, până în 2030, prin planul de acțiuni stabilit, să scadă acest indicator cu doar 5%. „Scăderea sau menținerea incidenței respectiv scăderea mortalității evitabile pentru principalele probleme de sănătate publică cu impact major în dizabilitate și mortalitate evitabilă care pot fi depistate precoce, sau sunt eligibile pentru screening populațional, cu minim 5% față de valorile înregistrate în 2022”, este unul dintre obiectivele urmărite de autorii strategiei.
Tot la o scădere de 5%, până în 2030, țintește România și în cazul incidenței și a mortalității evitabile asociate principalelor boli transmisibile (TB, HIV/SIDA, HVB, HVC).
În privința infecțiilor asociate actului medical (IAAM) - infecțiile nosocomiale, cum mai sunt cunoscute – MS dorește îmbunătățirea capacității de prevenire, control și raportare a acestora prin: „înființarea unor echipe multidisciplinare de stewardship pentru controlul IAMM, în fiecare spital” și declararea „fără consecințe punitive” a tuturor acestor infecții.
O altă problemă identificată este că un număr mare de români nu sunt asigurați.
„14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a serviciilor medicale de urgență și la depistarea tardivă a afecțiunilor cronice, cu efecte negative asupra stării de sănătate și asupra eficienței utilizării fondurilor publice”, se arată în strategie.
Numărul foarte mare de localități din mediul rural care nu au niciun cabinet de medicina familiei sau măcar un punct de lucru și starea necorespunzătoare a infrastructurii publice de sănătate sunt alte probleme menționate în document.
Cu 20% mai puține localități fără medic, până în 2030
Pentru îmbunătățirea accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și tehnologii medicale sigure, în noua strategie Ministerul Sănătății urmărește, printre altele:
• Scăderea numărului de localități care nu au medic de familie cu minim 20% față de 2022.
• Minim 33% din cabinetele de medicină de familie să asigure managementul unei echipe comunitare care furnizează preponderent servicii preventive.
• Minim 33% din cabinetele de medicină de familie să aibă o asistentă medicală angajată preponderent pentru furnizarea serviciilor preventive (copii / adulți / vârstnici) în plus față de structura existentă în 2022.
• Minim 75% din ambulatoriile din orașele reședință de județ din România să ofere servicii de spitalizare de zi, iar cel puțin 25% din acestea - servicii de chirurgie de zi.
• Servicii de „management al externării și coordonarea îngrijirii ulterioare” pentru toți pacienții cărora li s-au efectuat proceduri de chirurgie de zi, dar și pentru 75% din pacienții externați din spital.
• Medicamentele esențiale - disponibile constant și accesibile tuturor pacienților.
Creșterea încasărilor din CASS prin eliminarea scutirilor fiscale
Prin măsurile cuprinse în noua Strategie se urmărește, totodată, și dezvoltarea unui sistem de finanțare sustenabil – în perspectiva evoluțiilor economice, tehnologice și demografice – și rezilient – la șocurile provocate crize epidemiologice și climatice –, care să asigure resurse financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor.
Astfel, MS propune majorarea veniturilor încasate din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, prin eliminarea scutirilor fiscale, concomitent asigurarea protecției financiare a persoanelor cu venituri reduse.
Concret, una dintre măsurile cuprinse în Plan prevede „extinderea bazei de impozitare pentru contribuții de asigurări sociale de sănătate prin stabilirea obligației de plată asupra tuturor veniturilor obținute de persoanele fizice, indiferent de natura acestora”.
De asemenea, se urmărește „majorarea finanțării din surse private a serviciilor de sănătate prin asigurări private de sănătate și contribuții personale ponderate”.
Asigurare suplimentară pentru dentist
„În vederea creșterii accesului echitabil la servicii preventive de sănătate orală, una dintre măsurile propuse reprezintă pilotarea unui pachet de servicii preventive de sănătate orală pentru populația adultă finanțat din asigurări suplimentare”, potrivit notei de fundamentare a proiectului.
Și alegerea specialistului care să te trateze va implica cheltuieli suplimentare. Astfel, în document se face referire la programe pilot de furnizare a anumitor servicii elective (medicale/chirurgicale) „cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei coplăți reglementate conform legii și suportate de beneficiar și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări gestionat la nivel de spital”.
Strategia prevede și testarea, în regim pilot, a unor mecanisme inovative de plată pentru profesioniștii din Sănătate (de exemplu, plăți aferente unor procese clinice, plăți per capita, plăți pe rezultat, plăți pentru serviciile acordate în cadrul consorțiilor/ rețelelor de furnizori de servicii medicale, plăți pentru servicii de telemedicină sau pentru depistarea precoce a unor afecțiuni etc.).
Deși, în ultimii ani, s-a vorbit mult de înființarea a opt spitale regionale, în noua Strategie a Ministerului Sănătății sunt menționate doar cele trei (Cluj-Napoca, Craiova și Iași) pentru care este prevăzută finanțare europeană, acestea urmând să fie operaționale până în 2030.
Medicii de familie, ore suplimentare la Urgențe
Totodată, pentru eficientizarea sistemului medical de urgență, Strategia de sănătate 2022 – 2030 vizează și „pilotarea furnizării serviciilor de asistență medicală primară prin asigurarea continuității acordării serviciilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgență dedicate în incinta sau imediata apropiere a CPU /UPU, coordonată de medicii de familie și cu permanența asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ acoperit”.
Care sunt obiectivele principale ale Strategiei
Strategia Națională de Sănătate 2022 – 2030 este constituită din trei arii strategice de intervenție (sănătate publică, servicii de îngrijiri de sănătate, sistem de sănătate inteligent, rezilient și echitabil) și cuprinde următoarele obiective generale:
OG.1. Sustenabilitatea și reziliența sistemului de sănătate publică;
OG.2. Ani de viață sănătoși și creșterea calității vieții;
OG.3. Reducerea mortalității și morbidității asociate bolilor transmisibile cu impact individual și societal major;
OG.4. Îmbunătățirea disponibilității, accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și tehnologii medicale sigure și cost-eficace;
OG.5. Guvernanța sistemului de sănătate;
OG.6. Asigurarea sustenabilității și a rezilienței financiare a sistemului de sănătate;
OG.7. Asigurarea unei resurse umane adecvate, retenția și profesionalizarea acesteia;
OG.8. Creșterea obiectivării, transparenței și responsabilizării sistemului de sănătate;
OG.9. Coordonarea îngrijirii și integrarea serviciilor de sănătate;
OG.10. Integrarea adecvată a cercetării și inovării pentru îmbunătățirea stării de sănătate;
OG.11. Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin investiții în infrastructura de sănătate.