Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În sesizarea înaintată la Curtea Constituțională cu privire la cea de-a doua formulă a legii de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, Înalta Curte de Casație confirmă dezvăluirile făcute de „Jurnalul”. Mai exact, că justificarea potrivit căreia această modificare vine în întâmpinarea obligațiilor prevăzute în Jalonul 215 din PNRR nu este cea corectă. Conform ÎCCJ, „Guvernul României a susţinut faptul că la elaborarea proiectului de lege a avut în vedere decizia Comisiei Europene privind suspendarea parțială a plăților către România, respectiv a unei sume de 869 milioane de euro, ce urma a fi alocată României ca urmare a Planului Național de Redresare și Reziliență, cerinţa Comisiei Europene vizând respectarea condiţiilor menţionate în Jalonul 215, dificultăţile economice pe care le traversează România, precum şi reconfigurarea pensiilor de serviciu în sensul asigurării exigenţelor de echitate între toţi beneficiarii de pensii plătite din fondurile publice, cât şi ralierea acestor pensii la principiul contributivităţii”.
Astfel, instanța supremă arată că expunerea de motive face referire la conţinutul Deciziei nr. 3490 din 28 mai 2025, potrivit căruia, pentru Jalonul 215 este suspendată plata sumei de 213 milioane euro, diferența de până la suma de 869 milioane fiind reținută pentru neîndeplinirea condițiilor referitoare la Jalonul 444, respectiv Jalonul 121, al căror conţinut nu face obiect de legiferare prin prezenta lege. „În această decizie, Comisia Europeană a condiționat Jalonul 215, în principal, de soluția de impozitare, nu de condițiile de pensionare ale magistraților. Această concluzie are în vedere faptul că după intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care au fost revizuite condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu, cât şi procedura de impozitare a acestora, România a fost evaluată pozitiv, Comisia Europeană apreciind îndeplinit Jalonul 215 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”, susțin magistrații ÎCCJ.
Potrivit sesizării înaintate la CCR, „contrar celor susţinute de iniţiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispoziţiile ce vizează condiţiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată. Prin urmare, demararea unei noi evaluări a obiectivului 215 de către Comisia Europeană nu a avut în vedere condiţiile de pensionare a personalului plătit din fondurile publice, aceasta fiind declanşată de declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor privind impozitarea progresivă a pensiilor, de către Curtea Constituţională”.
O condiție era ca pensia să nu depășească salariul și a fost îndeplinită în 2023
„Subsecvent Deciziei nr. 724 din 19 decembrie 2024 a instanţei de contencios constituţional şi a faptului că prevederile vizând impozitarea pensiilor nu mai puteau fi puse în aplicare de către Guvern, Comisia Europeană a revenit asupra evaluării iniţiale, apreciind că obiectivul din Jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în limitele recomandate. Cu toate acestea, s-a apreciat că au fost îndeplinite măsurile incluse în reformă privind intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ pentru revizuirea pensiilor speciale și alinierea lor la principiul contributivității, dar cu respectarea jurisprudenţei Curții Constituționale a României, fiind menţionate progresele substanțiale făcute prin Legea nr. 282/2023 şi validate, ca fiind în acord cu obiectivele generale ale reformei, o rată de înlocuire de 80% pentru magistrați, în condițiile în care Guvernul urmează să aibă în vedere că, la reajustarea procentului aferent venitului obținut, care nu îl poate depăși pe cel obținut în perioada de contribuție, trebuie să țină cont de prevederile deciziilor Curții Constituționale”, mai arată judecătorii instanței supreme.
„Motive construite artificial”
Astfel, în urma acestei decizii a CCR s-a intervenit legislativ, Codul fiscal fiind modificat prin Legea nr. 141/2025, în vigoare de la 1 august 2025. Această intervenţie a avut drept efect taxarea suplimentară a veniturilor din pensii prin aplicarea, pentru partea care depășește 3.000 lei, atât a impozitului de 10%, cât și a contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10%, impactul asupra cuantumului net al pensiilor de serviciu fiind similar aplicării impozitării reglementate prin Legea nr. 282/2023. Practic, prin această taxare suplimentară, cuantumul pensiilor de serviciu a revenit la un nivel similar celui rezultat urmare a impozitării progresive stabilite prin Legea nr. 282/2023.
În consecinţă, aceste măsuri de corecţie ce au vizat efectele Deciziei nr. 724/2024 a Curţii Constituţionale au tranşat pozitiv criticile Comisiei Europene.
„Prin urmare, intervenţia Guvernului asupra condiţiilor de pensionare a magistraţilor nu are la bază recomandări sau critici din partea Comisiei Europene, neexistând o justificare în acest sens. În atare condiţii, legea prin care se reiterează modificarea de substanţă a sistemului pensiilor de serviciu exclusiv pentru magistraţi nu vizează în realitate cerinţe impuse de Comisia Europeană, motivele avute în vedere fiind unele construite artificial, nesusţinute de argumente obiective sau de echitate socială. Deşi Jalonul 215 din PNRR vizează expres diminuarea cheltuielilor aferente tuturor pensiilor de serviciu, fără afectarea standardului de protecţie impus de deciziile Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte pensiile magistraţilor, proiectul adoptat de către Guvern nu implică modificarea întregului regim al pensiilor de serviciu, ci se limitează exclusiv la categoria magistraţilor, deşi, potrivit unor statistici prezentate public, cuantumul pensiilor magistraţilor reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu din România. Prin urmare, aşa-zisa reformă a pensiilor magistraţilor nu are în vedere criterii obiective care să vizeze reducerea cheltuielilor cu toate pensiile de serviciu, motivele expuse prin nota de fundamentare neavând legătură cu cerinţele Comisiei Europene”, se arată în acțiunea judecătorilor instanței supreme.
Reglementările propuse nu au nicio legătură cu cerințele Comisiei Europene
Hotărârea ÎCCJ, semnată de președintele instanței, judecătorul Lia Savonea, concluzionează că lipsa unei legături reale între argumentul invocat de Guvern privind necesitatea închiderii jalonului PNRR privind reforma în domeniul pensiilor de serviciu, pe de o parte, și conținutul normativ al legii, pe de altă parte, este evidenţiată de faptul că, deși elementul-cheie în evaluarea realizată de Comisia Europeană este reprezentat de soluția de impozitare pentru toate categoriile de pensii de serviciu, iar nu de condițiile de pensionare prevăzute de legislația privind statutul magistraților, intervenția Guvernului le-a vizat exclusiv pe cele din domeniul justiției.
Mai mult, acest aspect a fost analizat deja de Curtea Constituțională în Decizia nr. 467/2023, prin care s-a statuat că „Jalonul nr. 215 privind reforma sistemului public de pensii face parte din Planul național de redresare și reziliență (PNRR) partea 2, componenta 8 Reforma fiscală și reforma pensiilor, care, în contextul problematicii pensiilor de serviciu, menționează necesitatea legiferării «luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale»”.
Citește pe Antena3.ro
