Noi proteste sindicale, înainte de Crăciun. Militarii în rezervă și polițiștii își cer drepturile la pensii

Patru confederații sindicale - Meridian, Cartel Alfa, Frăția și (CSDR - vor protesta, împreună cu polițiștii și rezerviștii din Confederația Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), pe durata întregii luni, la Cotroceni. Excepție va fi doar ziua de Crăciun. Cel mai mare miting din luna decembrie va fi organizat pe 18 decembrie, de la ora 11:00, manifestație la care au fost invitați și toți membrii și susținătorii confederațiilor, în fața Palatului Cotroceni. Protestatarii îi cer președintelui Nicușor Dan „să își ia în serios rolul de mediator” între sindicate și Guvern, „pentru renunțarea la politica de genocid, adică a concedierilor, suprataxării muncii și impozitării demente și nejustificate, vizând distrugerea proprietății private” - anunță asociația militarilor în rezervă. 

Rezerviștii și polițiștii sunt cei mai vehemenți protestatari, în cadrul acțiunilor anunțate de sindicate pentru luna decembrie, la Palatul Cotroceni. „Ca membre ale confederațiilor, sindicatele polițiștilor și SCMD vor participa cu toate efectivele disponibile. În plus, SCMD invită la participare, cu această ocazie, toți rezerviștii, indiferent că sunt sau nu membri ai unor asociații, pe următoarele considerente: Proclamarea, în bătaie de joc, prin lege, la sfârșit de an, a lui 2025, drept „Anul Rezervistului”. Îl vom aniversa, eventual, „la Paștele Cailor” și „în limita fondurilor”! Refuzul de a restitui, în „Anul Rezervistului” banii furați rezerviștilor, prin ilegala impozitare în trepte a pensiilor militare, în perioada ianuarie 2024 – ianuarie 2025; Supraimpozitarea ilegală a pensiilor cu impunerea la plata CASS, în condițiile în care și militarii, și polițiștii au asigurate prin legile-statut gratuitatea actului medical și tratamentelor în unitățile spitalicești proprii”, transmite SCMD, într-un comunicat de presă.

Militarii în rezervă și polițiștii mai acuză actualul guvern și de neaplicarea în România a niciuneia din ultimele trei legi ale salarizării (330/2009, 284/2010, 153/2017), anularea sporului specific pentru angajații civili din SAOPSN și păstrarea inechității între veteranii misiunilor de luptă sub stindard NATO executate în țară și în afară. De asemenea, protestatarii solicită luarea în calcul a condițiilor speciale de desfășurare a activității (grupele de muncă) și atât pentru militari și polițiști, cât și pentru civili.

Pensiile militare nu s-au indexat cu rata inflației

Așa cum au solicitat și în cadrul protestelor anterioare, sindicaliștii și rezerviștii cer în continuare indexarea pensiilor militare cu rata inflației, subliniind că până acum a fost ilegală neacordarea majorărilor. Guvernul este acuzat de protestatari și pentru refuzul de recunoaștere a proprietății numite grad militar și a soldei aferente la rezerviști, iar SCMD critică acțiunile Avocatului Poporului și ale Curții Constituționale, în legătură cu Legea nr. 559/2024, care a fost votată de Parlament pe 4 noiembrie 2024, a fost trimisă la promulgare, dar a fost atacată de Avocatul Poporului, care a trimis-o la CCR. SCMD susține că Avocatul Poporului putea ataca legea, sub aspectul constituționalității, numai după promulgarea actului normativ și publicarea în Monitorul Oficial, iar CCR se putea pronunța doar punctual. „Ambele instituții însă, la ordin politic, au atacat nu legea, ci un document de lucru al Parlamentului (Plx 540/2024), contestând astfel însuși dreptul la legiferare al unicului reprezentant al poporului”, mai arată SCMD.

Partidele de opoziție sunt acuzate de manipulare

Rezerviștii acuză inclusiv partidele din opoziție de manipulare, arătând că în loc să ceară președintelui promulgarea Legii 559, au girat „lovitura de stat, promovând două noi proiecte legislative, fără să se știe de către inițiatori existența celuilalt și ambele catastrofale”. 

Opoziția ar fi putut să obțină trimiterea legii la Monitorul oficial sau înapoi, la Parlament, pentru că președintele României are dreptul să o respingă o singură dată, iar dacă Parlamentul i-o retrimite, este obligat să o promulge. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat anulează, practic, toată lupta rezerviștilor pentru a li se recunoaște drepturile, din ultimii 16 ani, fiind puși acum în situația de a lua totul de la început.

Pensiile militare nu sunt „speciale”

Militarii în rezervă explică, încă o dată, de ce problema „pensiilor speciale” care se confundă cu cele militare este o manipulare: Toate pensiile zise „speciale” sunt civile și ar trebui să se supună unei singure legi, legea civilă, așa cum s-a încetățenit din 1912 (Legea Nenițescu); pensiile militare trebuie acordate conform legii proprii, instituită în 1864 (Legea 1712) și aliniate legislației militare din statele membre NATO - prin forma promulgată a Legii 223/2015, cu anularea „consolidărilor”, introduse în mod neconstituțional prin OUG-uri.

„Noi, rezerviștii, am fost și suntem cobaii tuturor experimentelor sociale. Toate experimentele de distrugere sistematică, în interes străin, se aplică întâi pe noi, pe motiv că „Marea Mută” nu poate răspunde, apoi se extind la civili. Și pensiile noastre sunt pensii publice - angajator fiind Statul - deoarece nu există decât două sisteme mari și late de pensii: public și privat”, mai transmite SCMD, subliniind că nu există, din punct de vedere juridic, decât două tipuri de pensie: civilă - bazată pe contracte de muncă normată la 8 ore - și militară, „bazată pe contracte de prestare a activității de cadru 24h/24, prin jurământ de sânge și cu renunțarea la toate drepturile civile”. 

Aceștia amintesc și faptul că toate contribuțiile militarilor și ale polițiștilor sunt identice cu ale civililor, conform art. 31din Legea 2023/2015 care stipulează: „Contribuția individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuție de asigurări sociale prevăzută la art.131, lit. a din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal”. Mai mult, militarii și polițiștii în activitate au plătit și plătesc, în plus față de civili, încă din 1967 o contribuție din NET de 6% pentru pensia suplimentară - la civili se plătește astăzi pentru așa-zisul Pilon II – care a fost confiscată militarilor de două ori, în 2001 (Legea 164/2001) și în 2017 (OUG 59) prin schimbarea statutului juridic al contribuției militarilor la pensia suplimentară în „contribuția individuală la bugetul de stat” - mai arată SCMD.

Citește pe Antena3.ro

Mesajul unui economist laureat cu Premiul Nobel pentru europeni: „Nu vă mai faceți griji pentru creşterea economică şi distraţi-vă”