Proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului generează pierderi cumulate de peste 1 miliard de euro anual la bugetul de stat, dar şi scumpirea ţigărilor, precum şi afectarea gravă a peste 70.000 de operatori economici şi interzicerea oricărei comunicări legate de produsele cu potenţial de risc redus, consideră managerii din acest sector. Noua reglementare ar veni să completeze una dintre cele mai restrictive legislaţii în domeniu din UE. În acelaşi timp, specialiştii de la OMS recomandă creşterea preţurilor la produsele din tutun, pentru descurajarea fumatului.
În cazul în care proiectul pentru Legea 443 din 2019 va intra în vigoare, „singurii beneficiari vor fi contrabandiştii care vând oricui, inclusiv minorilor, ţigarete de provenienţă incertă la jumătate din preţul celor legale” şi ONG-urile antitutun „care obţin granturi internaţionale proporţionale cu restricţiile pe care reuşesc să le impună”, se arată într-un comunicat publicat de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), care reuneşte producători şi comercianţi de tutun.
Potrivit comunicatului, „propunerea legislativă încurajează piaţa neagră şi demonizează industria legală şi comercianţii corecţi prin interzicerea expunerii produselor legale în magazine, în condiţiile în care ţigaretele vor fi vândute de sub tejghea”, astfel că nu va mai exista nicio modalitate de diferenţiere între produsele legale şi cele ilegale.
De asemenea, iniţiativa legislativă „interzice orice formă de comunicare destinată fumătorilor adulţi, care nu vor mai avea nicio posibilitate de a se informa cu privire la produsele din tutun şi produsele cu potenţial de risc redus” şi totodată „introduce bariere comerciale la intrarea pe piaţă a noilor produse, inclusiv lansarea de produse noi, cu potenţial de risc redus, afectând astfel grav inovaţia, libertatea comercială şi concurenţa”, menţionează comunicatul citat.
100 milioane de euro pe an ar pierde comercianţii de ţigări prin introducerea Legii 443/2019.
Legile noastre, printre cele mai dure din Europa
Românii cumpără deja cele mai scumpe ţigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare, acestea fiind şi de trei ori mai scumpe decât media europeană. Ţara noastră are al 7-lea cel mai restrictiv cadru legislativ în domeniul tutunului dintre cele 35 de state europene măsurate în cadrul Tobacco Control Scale, un studiu independent realizat potrivit recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cele mai puţine restricţii se înregistrează în Austria, Germania şi Luxemburg. Comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă şi sancţionată în România, iar pachetele de ţigări sunt acoperite pe 65% din suprafaţă cu avertismente de sănătate şi mesaje clare şi explicite.
Măsura care ar stopa viciul
Cea mai importantă măsură care determină renunţarea la fumat şi previne iniţierea fumatului la copii este scumpirea ţigărilor, prin aplicarea unor taxe mai mari, a declarat marţi Miljana Grbic, de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în cadrul unei conferinţe la Bucureşti. Anul trecut, în România, 30,7% dintre adulţii cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbaţi şi 21,7% femei), adică 5,63 de milioane adulţi, au consumat curent (zilnic sau ocazional) tutun sub orice formă (produse din tutun care se fumează, produse fără fum şi produse cu tutun încălzit), arată Studiul global privind tutunul la adulţi (GATS), publicat marţi de Ministerul Sănătăţii şi realizat cu sprijinul OMS.
Cumpărăm cele mai scumpe ţigări din UE, în raport cu puterea de cumpărare