Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg soldat cu 14 morţi şi 50 de răniţi, reprezintă un nou val de islamişti radicali care se integrează în societate departe de mişcările jihadiste existente - făcând mai dificilă sarcina forţelor de securitate de a le opri atacurile, relatează Reuters într-o analiză publicată miercuri.
Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe reţeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violenţă, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viaţă aparent laică.
Paisprezece persoane au fost ucise şi 50 au fost rănite în atacul de luni cu bombă din metroul din Sankt Petersburg. Anchetatorii ruşi au anunţat că atacatorul prezumtiv al atentatului a fost Akbarjon Djalilov, în vârstă de 22 de ani, de origine kârgâză, care a plasat de asemenea o altă bombă într-o a doua staţie de metrou.
Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori - cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acţiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei şi un alt grup, care a mers în Irak şi Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).
Noua generaţie de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte şi provine din aceleaşi comunităţi musulmane, notează Reuters.
Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizaţii militante şi nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, a unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie şi traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forţele de securitate pentru a păstra o evidenţă a islamiştilor radicali violenţi.
"Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de ameninţare teroristă faţă de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse", a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informaţii.
Serviciile de securitate caută de obicei o organizaţie şi o reţea de finanţare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt-Petersburg. "Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta", a spus Soldatov.
Poliţia britanică s-a confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu maşina în mulţime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane şi rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un poliţist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împuşcat mortal de poliţie, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste. AGERPRES