Specialista afirmă că grăsimile alimentare au un traseu diferit în organism față de alți nutrienți și pot influența direct sistemul cardiovascular, motiv pentru care alegerea tipului de grăsimi consumate este esențială.
Cum sunt procesați nutrienții
Într-o postare pe rețelele de socializare, Mihaela Bilic explică diferențele dintre modul în care sunt metabolizați carbohidrații, proteinele și grăsimile.
Potrivit acesteia, zahărul și amidonul sunt descompuse rapid în glucoză, care ajunge în sânge și este utilizată de celulele organismului, în timp ce excesul este transformat în rezerve de grăsime la nivelul ficatului.
În cazul proteinelor, procesul este mai complex, fiind necesară intervenția enzimelor produse de ficat și pancreas pentru descompunerea acestora în aminoacizi, utilizați ulterior în procesele de refacere și regenerare celulară.
Ce se întâmplă cu grăsimile?
Cea mai importantă diferență, susține nutriționista, apare în cazul grăsimilor, care nu se dizolvă în apă și nu pot fi transportate direct prin sânge.
„Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a explicat Mihaela Bilic.
Cum să consumi grăsimi?
Nutriționista recomandă limitarea consumului de grăsimi de slabă calitate și evitarea alimentelor ultraprocesate.
„Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a mai scris Mihaela Bilic.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global, inclusiv în România, iar alimentația dezechilibrată este considerată unul dintre principalii factori de risc asociați acestor afecțiuni.