Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Atenție când luați masa în oraș: ”Sunt bacterii foarte virulente”

Atenție când luați masa în oraș: ”Sunt bacterii foarte virulente”

de Redacția Jurnalul    |   

Ieșirea la o masă în oraș este un prilej de a petrece timp cu prietenii, dar și de relaxare și de a te bucura de preparate culinare delicioase. Însă există și riscuri.

Prin urmare, este importantă alegerea unor locuri în care să ai încredere, cafenele și restaurante cu recenzii bune și care respectă standardele ridicate de igienă și siguranță alimentară. Din păcate, mult prea multe restaurante din țara noastră, dar și de afară, nu respectă aceste standarde.

Invitat în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN, Alexandru Cîrîc, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, a explicat care sunt cele mai mari riscuri la care ne expunem când mâncăm în oraș și de unde provin acestea. 

Personalul localurilor

”Riscurile alimentare provin, din păcate, în momentul de față, în cea mai mare parte, de la personal. Și în marea industrie, și în industria de catering.

Lucrăm cu foarte mulți oameni necalificați. Ne uităm în UK și sunt niște cursuri draconice, făcute de autorități, de care personalului din domeniu îi este frică.

La noi în țară, se lucrează cu sezonieri de foarte multe ori. Noi ne bucurăm că găsim pe cineva pe care să îl avem în bucătărie. Ne gândim că poate mai sunt aduși câțiva muncitori de pe șantier, în perioada de iarnă, când șantierele nu sunt active, să îi avem în bucătăriile de la mall-uri. În situația aceasta acei muncitori vor avea igiena de pe șantier. În niciun caz igiena din bucătărie.

Omul nu va fi instruit că, în momentul în care atinge altceva decât mâncarea, inclusiv un ambalaj, trebuie să se spele și să se dezinfecteze pe mâini. Omul ăla nu prea știe ce înseamnă igiena personală. Nu știe că, în momentul în care se intră în industria alimentară, trebuie să se spele din cap până în picioare. De aceea există acele vestiare filtru, în care hainele de oraș sunt lăsate la o parte, se trece printr-un duș, se iau haine curate din secție, de lucru. Putem să mergem într-un mall și o să vedeți că, de multe ori, cei care sunt în bucătărie sunt în training. Lucrul acesta ar trebui să dea oricui de bănuit”, susține Alexandru Cîrîc. 

Se poate ajunge la deces

”Putem vorbi despre listeria, listeria monocitogenes care generează listeriozele, este atât de patogenă încât se poate ajunge la deces. Vorbim mai departe despre salmonella, chiar legislația ne spune despre două surse de salmonela care pot conduce la deces. Vorbim de Escherichia E coli, dacă am luat o Escherichia E coli enterohemoragică, ne-a asigurat o trecere către altă lume destul de facilă.

Din păcate, de foarte multe ori, atunci când avem probleme de genul acesta, le ignorăm, și asta deoarece toxiinfecțiile alimentare trec aproape de la sine și așteptăm 2,3,4,5 zile fără să ne ducem la medic, fără să facem o analiză, fără să ne punem problema de unde vin aceste manifestări. De foarte multe ori medicii nici măcar nu au ce să facă, decât să trateze simptomele, pentru că sunt bacterii foarte virulente. Au apărut, de asemenea, chiar virusuri, precum hepatita, care pot, se pare, să fie transmise și prin alimente”, spune acesta.

”Ni se răspunde, de multe ori, de către micii producători, ”dar de ce trebuie să facem probe? Că doar nu o să se întâmple tocmai la mine. Am făcut analizele pentru produsul meu anul trecut, iar analizele pentru angajați le-am făcut o dată pe an”. Este inconștiență, este absolut irelevant, este absolut degeaba! 

”Găsim acolo tot ceea ce putem găsi pe pământ”

Autoritățile se luptă, însă să cuprinzi o piață cu câteva sute de producători ar trebui să fie câteva sute de specialiști ai autorităților. Ori asta nu se întâmplă nicăieri dacă nu există un respect al meseriei și un respect de sine a celor care produc. 

Noi testăm, pentru fiecare spațiu în care există producție agroalimentară, așa numita microaerofloră, testăm, de fapt, aerul din încăpere. Testând aerul, noi vedem că există germeni, există drojdii și fungi în general, drojdii și mucegaiuri, și peste o anumită limită, acel spațiu este neconform. Gândiți-vă cum poate fi un spațiu izolat poate de câteva geamuri sau fără geamuri, care dă spre o șosea intens circulată. Microaeroflora din acel spațiu este extrem de poluată. Găsim acolo tot ceea ce putem găsi pe pământ. 

Toxiinfecții alimentare

Acestea sunt lucruri obișnuite, ne place să mergem în Turcia și să vedem cum se gătește berbecuțul pe marginea șoselei, sau în bazar. Avem o toxiinfecție alimentară care ne ține două sau trei zile departe de plajă, și așa învățăm.

Așa învățăm și la noi acasă. Trebuie să știm că atunci când luăm o shaorma dintr-o intersecție, în acea intersecție microaeroflora reprezintă un risc de siguranță alimentară! Acel spațiu ar trebui să fie foarte atent decontaminat. Asta ar însemna, din punctul meu de vedere, să aibă lămpi ultraviolete, să aibă filtre hepa. Însă nu poate fi vorba despre așa ceva, pentru că filtrele hepa pentru un singur spațiu sunt câteva mii de euro, dacă nu mai mult.

De asemenea, lămpile ultraviolete ar putea însemna sursă de cancer de piele pentru angajați. Spațiul respectiv ar trebui golit de angajați, lăsăm un sfert de oră sau 20 de minute lămpile ultraviolete pornite, după care am igienizat spațiul. Însă la noi nu este posibil...”, a concluzionat Alexandru Cîrîc în exclusivitate la Antena 3 CNN

Subiecte în articol: masa oras mall restaurant
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri