Inițiatorii susțin că această majorare este necesară, întrucât au crescut prețurile la produse și servicii, inclusiv generând o creștere a costurilor de producție, ceea ce generează, pentru companiile mici, o creștere artificială a cifrei de afaceri. Iar, fără o astfel de măsură, multe dintre microîntreprinderile active s-ar închide. De cealaltă parte, Guvernul arată că, în 2022, 65 la sută dintre companiile active au realizat cifre de afaceri sub plafonul de 450.000 de lei. Inițiativa legislativă a picat, săptămâna trecută, la vot în Senat, singurii care au votat „pentru” fiind cei de la AUR. USR s-a abținut de la vot. Legea se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
Proiectul de lege prin care 33 de parlamentari AUR, în frunte cu George Simion, doresc să crească acest plafon al celor care sunt scutiți de plata TVA, dacă realizează cifre de afaceri de până la 450.000 de lei, a fost susținut, prin semnătură, și de deputatul Dumitru Flucuș, încă de pe vremea când acesta activa în rândurile Partidului Național Liberal. Acesta este parlamentar de Brașov, ales pe listele liberale, însă, în luna martie a anului curent, a ales să demisioneze din partidul condus de Nicolae Ciucă și să devină parlamentar neafiliat. Ulterior, el s-a înscris în AUR.
Revenind, însă, la fondul inițiativei legislative, forma în vigoare a articolului 310 din Codul Fiscal precizează că „persoana impozabilă stabilită în România, conform articolului 266, alineat 2, litera «a», a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 88.500 de euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300.000 de lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la articolul 268 alineat 1”. Respectiv pentru operațiunile care sunt constituite sau asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, pe teritoriul României, de către o persoană impozabilă.
Proiectul de lege în discuție își propune să majoreze acest plafon până la 133.000 de euro, respectiv la 450.000 de lei.
Creșterea prețurilor generează mărirea artificială a cifrei de afaceri
Conform expunerii de motive, firmele care beneficiază de scutirea de taxă sunt societăți cu un număr redus de salariați, care desfășoară activități comerciale ce nu implică un volum mare de vânzări și logistică. Însă, odată cu creșterea continuă a prețurilor, probabilitatea ca societățile care beneficiază de scutirea de taxă să devină plătitoare de TVA devine din ce în ce mai ridicată, „deoarece pe fluxul de aprovizionare intervin creșteri de prețuri în cascadă, producându-se și o creștere artificială a cifrei de afaceri”.
Mai mult, inițiatorii proiectului de lege susțin că „din punct de vedere al fluxurilor de trezorerie al micilor întreprinderi, trecerea de la neplătitor de TVA la plătitor de TVA are ca efect ieșiri de numerar reprezentând TVA de plată, iar acest fapt duce la imposibilitatea societății de a-și continua activitatea”. În documentul citat, se mai afirmă că „dispariția acestor societăți va avea ca efect scăderea numărului de firme care contribuie la bugetul de stat prin plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și a contribuțiilor sociale”. De asemenea, se mai arată că „majorarea plafonului de scutire de TVA va avea ca efect și diminuarea evaziunii fiscale”, dar și că „majorarea va aduce venituri medii suplimentare anuale în valoare de 344 milioane de lei, reprezentând impozit pe veniturile microîntreprinderilor și impozit pe veniturile din dividende”.
CES cere analiză de la Ministerul Finanțelor
Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat nefavorabil proiectul de lege, arată că majorarea plafonului sub care firmele sunt scutite de plata TVA nu poate fi stabilită exclusiv în funcție de inflație, iar, în lipsa unei analize a Ministerului Finanțelor, nu poate fi evaluat efectul propunerii.
Guvernul României arată, de asemenea, în punctul de vedere transmis Parlamentului, că 8 la sută din totalul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA reprezentau, în primele șapte luni ale anului în curs, persoane impozabile care au înregistrat o cifră de afaceri cuprinsă între 300.001 lei și 450.000 de lei. Iar 65 la sută din numărul total de persoane înregistrate în scopuri de TVA ar reprezenta contribuabili care au o cifră de afaceri mai mică de 450.000 de lei. În acest sens, Executivul precizează că nu susține proiectul de lege al celor de la AUR.
La Senat, Coaliția a respins, în bloc, inițiativa. USR s-a ascuns, prin abținere
Legea a intrat pe mâna membrilor Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului României, care a fost și comisia ce a redactat raportul transmis Plenului Senatului, ca și primă cameră sesizată. La data de 8 noiembrie, comisia a decis, cu majoritate de voturi, să elaboreze un raport de respingere.
La data de 14 noiembrie, proiectul de lege și raportul citat au intrat la vot în Senat, cu precizarea că a avut loc o procedură de vot electronic. Astfel, din cei 114 senatori prezenți, 80 au votat pentru adoptarea raportului și pentru respingerea proiectului de lege. Au exprimat acest vot 26 de senatori de la PNL, 45 de la PSD, 6 de la UDMR și trei senatori neafiliați.
Doar 11 voturi au fost pentru respingerea raportului și pentru adoptarea proiectului de lege, voturi acordate de toți senatorii AUR prezenți. Restul de 23 de parlamentari, dintre care doi senatori neafiliați și 21 de la USR, au preferat să se abțină de la vot.
Cu acest deznodământ, proiectul a fost transmis, la data de 16 noiembrie, Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Comisia pentru Politică Economică, cea Juridică și cea pentru Antreprenoriat urmează să emită avizele. Iar Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților are termen să finalizeze raportul până în data de 7 decembrie, dată la care expiră și termenul de adoptare tacită a proiectului de lege.