Vânătoarea a fost declanșată de o hartă veche, despre care se crede că ar fi dezvăluit locul unde soldații germani ar fi îngropat cutii de muniție pline de diamante, rubine, aur și argint. Harta desenată de mână, completată cu un X roșu pentru a marca locul, face parte dintr-un dosar făcut public de Arhivele Naționale Olandeze săptămâna trecută.
Atunci când documentele au fost făcute publice, la sfârșitul unei perioade de confidențialitate de 75 de ani, harta declasificată arăta clar că Ommeren, în provincia estică Gelderland, era locul unde părea să se afle comoara.
Satul și X-ul roșu al acestuia se aflau în apropierea liniei de front al aliaților în timpul Operațiunii Market Garden din 1944, o încercare îndrăzneață de a crea o rută terestră spre nordul Germaniei.
Acum, în tot Ommeren există dovezi ale unor săpături neautorizate.
Echipamente agricole aruncate care probabil au activat detectoarele de metale sunt împrăștiate în jurul gropilor proaspăt săpate, scobite din terenurile agricole și din păduri.
Documentele declasificate din arhivă includ mărturia unui soldat german, care a declarat că o bancă din orașul Arnhem, situat la 40 km de Ommeren, a fost lovită de o bombă în august 1944, împrăștiind conținutul seifului - bijuterii, monede, pietre prețioase și ceasuri de aur.
Trei sau patru soldați germani au pus mâna pe tot ce au putut, a spus el, și au ascuns prada în cutii de muniție și pachete de pâine - cele mai sigure containere pe care le aveau la îndemână.
Mai târziu, în ultimele săptămâni ale războiului, invadatorii germani se retrăgeau și soldații au decis să îngroape comoara.
După război, un institut olandez înființat pentru a găsi bunurile expropriate de naziști a dat peste povestea tânărului parașutist german, identificat ca fiind Helmut Sonder. Acesta a oferit o relatare de martor ocular și a schițat harta, acum bine cunoscută.
Se crede că potențialul tezaur este atât de valoros încât, înainte ca harta să fie făcută publică, statul olandez a făcut mai multe încercări de a dezgropa comoara.
Detectoarele de metale au fost interzise recent în Ommeren, deoarece există un risc real ca excavatorii amatori să lovească grenade, bombe sau mine neexplodate din Al Doilea Război Mondial.
Din fericire, nu au fost raportate răniri, dar au fost date o serie de amenzi și chiar dacă cineva ar găsi aur, ar fi obligat să îl declare și să îl predea autorității locale care deține terenul.
Documentele din arhive nu conțin nicio mențiune cu privire la cine ar putea fi proprietarii de drept ai bunurilor. Cel mai probabil, au fost localnici care au plasat obiectele în banca din Arnhem, dorind să își protejeze averea de naziști. O mare parte din bunurile jefuite de la familiile evreiești din Țările de Jos au fost depozitate într-o bancă din Amsterdam.
Arhiviștii olandezi spun că nu au găsit nicio dovadă că parașutistul german care a schițat harta a murit. Prin urmare, presupun că Helmut Sonder - care ar avea acum 98 de ani, potrivit documentelor - ar putea deține cheia pentru a descoperi această comoară.
Comoara nu a fost găsită niciodată, cel puțin nu la cunoștința publicului, iar potrivit arhivelor olandeze, cele mai probabile patru explicații sunt următoarele: 1. Helmet Sonder a mințit. Cu toate acestea, mărturia sa a fost verificată în detaliu și s-a constatat că este credibilă. 2. Cineva care locuia în apropiere, sau poate unul dintre soldații germani, s-a întors și a recuperat prada înainte ca autoritățile să afle de ea. 3. Un angajat al institutului olandez s-a folosit de cunoștințe din interior și s-a întors în secret între încercările oficiale eșuate de a o găsi. 4. Doi ofițeri americani, văzuți în apropierea pământului deranjat, ar fi putut, de asemenea, să fi plecat cu comoara.
Autoritățile olandeze cred că, chiar dacă comoara evazivă a existat vreodată, probabil că a dispărut de mult.
(sursa: Mediafax)