Viitoarea strategie energetică a României, ar urma să acopere, cel puţin teoretic, intervalul până în anul 2030. Până acum niciuna din cele două pe care le-am avut nu a fost dusă la bun sfârşit. Cu a treia sunt toate şansele să se întâmple la fel, mai ale că în câteva luni la Palatul Victoria se va instala un nou Guvern.
În noul proiect de strategie, scenariul de bază este axat pe închiderea centralelor electrotermice (CET) şi termocentralelor care nu-şi vor îndeplini obligaţiile de mediu până la sfârşitul anul 2016 sau până la expirarea termenului stabilit prin Planul Naţional de Tranzitie, convenit cu UE, adică până în iulie 2020. Pe această listă se află 31 de unităţi, în dreptul fiecărei figurând un termen clar în care trebuie să se încadreze în normele de mediu. Al doilea scenariu este centrat pe prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. "Unitatea 1 mai are şase ani de exploatare până va intra în procesul de retehnologizare, în perioada 2023-2025, urmând ca durata de viaţă să fie prelungită cu încă 25 de ani, până în 2050. Unitatea 2 mai are 17 ani de exploatare până va intra în procesul de retehnologizare, în perioada 2034-2034, urmând ca durata de viaţă să fie prelungită cu 25 de ani, până în 2060", precizează Ministerul Energiei într-un document. Al treilea scenariu merge pe varianta realizării reactoarelor 3 si 4, care ar urma să intre în operare în 2023, respectiv 2024, construirea hidrocentralei Tarniţa-Lapuşteşti, cu intrare în operare în trepte (2021 şi 2023).
Printre proiectele care mai sunt luate în calcul se numără realizarea unei termocentrale pe lignit de 300 MW şi capacitate de stocare subterană a dioxidului de carbon, care să fie pusă în funcţiune în 2020 şi construirea unui grup pe lignit de 500-600 MW la Rovinari.
La Complexul Energetic Hunedoara ar urma să fie păstrate în funcţie doar două grupuri energetice la termocentrala Mintia, iar termocentrala paroşeni va fi închisă