Multe dovezi sugerează că mintea umană funcționează diferit dacă este trează noaptea. După miezul nopții, emoțiile negative tind să ne atragă atenția mai mult decât cele pozitive, ideile periculoase cresc în atractivitate, iar inhibițiile dispar.
Unii cercetători cred că ritmul circadian uman este puternic implicat în aceste schimbări critice ale funcției, așa cum subliniază într-o lucrare din 2022 care rezumă dovezile despre modul în care sistemele creierului funcționează diferit după întuneric.
Mintea după miezul nopții
Ipoteza lor, numită „Mind After Midnight”, sugerează că organismul și mintea oamenilor urmează un ciclu natural de activitate de 24 de ore care ne influențează emoțiile și comportamentul.
Pe scurt, la anumite ore, specia noastră este înclinată să simtă și să acționeze în anumite moduri. În timpul zilei, de exemplu, nivelurile moleculare și activitatea creierului sunt reglate în funcție de starea de veghe. Dar noaptea comportamentul nostru obișnuit este să dormim.
Din punct de vedere evolutiv, acest lucru are sens. Oamenii sunt mult mai eficienți la vânătoare și la cules în timpul zilei și, în timp ce noaptea este excelentă pentru odihnă, oamenii au avut odată un risc mai mare de a deveni vânați.
Potrivit cercetătorilor, pentru a face față acestui risc crescut, atenția noastră față de stimulii negativi este neobișnuit de sporită noaptea. Acolo unde ne-ar fi ajutat cândva să sărim la amenințările invizibile, această concentrare excesivă asupra negativului poate alimenta apoi un sistem de recompensă/motivare modificat, făcând o persoană deosebit de predispusă la comportamente riscante.
Adăugați pierderea somnului la ecuație și această stare de conștiență devine mai problematică.
„Există milioane de oameni care sunt trezi la miezul nopții și există dovezi că al lor creier nu funcționează la fel de bine ca în timpul zilei”, spunea neurologul Elizabeth Klerman de la Universitatea Harvard, în 2022, când studiul a fost publicat.
„Dorința mea este ca mai multe cercetări să analizeze acest lucru, deoarece sănătatea și siguranța oamenilor sunt afectate”.
Autorii ipotezei folosesc două exemple pentru a-și ilustra punctul de vedere. Primul exemplu este al unui consumator de heroină care își gestionează cu succes pofta în timpul zilei, dar cedează în fața dorințelor noaptea.
Al doilea este cel al unui student care se luptă cu insomnia și începe să simtă un sentiment de lipsă de speranță, singurătate și disperare pe măsură ce nopțile nedormite se acumulează.
Ambele scenarii se pot dovedi în cele din urmă fatale. Sinuciderea și autovătămarea sunt foarte frecvente pe timp de noapte. De fapt, unele cercetări raportează un risc de sinucidere de trei ori mai mare între miezul nopții și 6:00 dimineața, comparativ cu orice alt moment al zilei.
Nealinierea ritmurilor circadiene
Un studiu din 2020 a concluzionat că starea de veghe nocturnă este un factor de risc pentru sinucidere, „posibil prin nealinierea ritmurilor circadiene”.
„Sinuciderea, de neconceput anterior, apare ca o evadare din singurătate și durere, iar înainte ca efectele sinuciderii să fie luate în considerare, studentul a dobândit mijloacele și este pregătit să acționeze într-un moment în care nimeni nu este treaz pentru a-l opri”, au spus autorii cărții.
Substanțele ilicite sau periculoase sunt consumate mai mult de oameni noaptea. În 2020, cercetările efectuate la un centru supravegheat de consum de droguri din Brazilia au dezvăluit un risc de 4,7 ori mai mare de supradozaj cu opioide pe timp de noapte.
Unele dintre aceste comportamente ar putea fi explicate prin acoperirea pe care o oferă întunericul, dar probabil că există și schimbări neurologice pe timp de noapte.
Cercetători, precum Klerman și colegii ei, cred că trebuie să investigăm în continuare acești factori pentru a ne asigura că îi protejăm pe cei mai expuși riscului l care se expun din cauza stării de veghe pe timp de noapte.
Până în prezent, autorii au spus că niciun studiu nu a examinat modul în care privarea de somn și sincronizarea circadiană influențează procesarea recompensei unei persoane.
Ca atare, nu știm cu adevărat cum fac față lucrătorii în schimburi, cum ar fi piloții sau medicii, cu rutina lor neobișnuită de somn.
Timp de șase ore pe zi, știm surprinzător de puține despre cum funcționează creierul uman. Indiferent dacă este adormită sau trează, mintea omului după miezul nopții rămâne un mister.