Marile falimente şi insolvenţe, care s-au ţinut lanţ în ultimii ani, au avut un efect multiplicat în economia românească. Sute de firme s-au trezit în imposibilitatea de a-şi mai recupera banii de la aceste firme s-au, dacă o vor mai putea face, aceasta va dura ani de zile şi numai în urma unor procese în instanţă. Printre marii pierzători se numără şi bugetul de stat care a contabilizat o pagubă de aproape 1,6 miliarde de lei. Şi totuşi nu vorbim decât despre vârful aisbergului.
Astra Asigurări, Complexul Energetic Hunedoara şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare sunt doar trei din marile companii care au intrat în faliment sau în insolvenţă. Toate trei au un numitor comun: au ajuns în această situaţie pentru că au fost devalizate din interior.
Astra Asigurări, datorii de miliarde de lei
Potrivit tabelului creditorilor, dat publicităţii de către lichidatorul judiciar, firma KPMG Restructuring SPRL, s-au depus 1223 de cereri de recuperare a creanţelor, în valoare de aproape 4,6 miliarde lei, din care s-au acceptat cereri în valoare de 4,1 miliarde de lei. Pe lângă bănci şi companiile din industria asigurărilor, printre cei mai loviţi de falimentul companiei controlate, până de curând, de Dan Adamescu, se numără şi statul român, care vrea să recupereze, prin intermediul ANAF suma de 31,44 milioane de lei. Pe lângă această sumă, statul mai are, indirect, de recuperat, prin companiile la care este acţionar majoritar, importante sume de bani. De exemplu, mai multe spitale s-au înscris în tabelul creditorilor cu suma de 1,3 milioane de lei, din care s-au acceptat la plată doar 921 mii lei. Într-o situaţie mult mai dificilă se află CNADNR care are de recuperat peste 176 de milioane de lei. Un alt exemplu ar fi combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea care, deşi a solicitat recuperarea a 44,6 milioane lei, nu i s-a acceptat nimic, motivându-se „ lipsa caracterului cert al creanței”.
CE Hunedoara, scufundată în datorii
Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an şi se află foarte aproape de faliment, potrivit administratorul judiciar GMC SPRL. La data intrării în insolvenţă, complexul înregistra datorii de 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei către Ministerul Finanţelor Publice. Tabelul de creanţe la CEH va fi definitivat în data de 8 aprilie, iar în termen de 30 de zile va trebui depus planul de reorganizare. Ministerului Energiei recunoaşte însă că CEH nu are perspective imediate de a reveni la producţia anterioară momentului intrării în insolvenţă. Cum s-a ajuns în această situaţie ne spune raportul lichidatorului: „(…) mentalitatea celor implicaţi în activitatea CEH S.A. - administratori, directori, lideri de sindicat, salariați, furnizori, clienți etc. - a fost aceea de beneficiari ai unei societăți de binefacere”. Aşa se face că s-a ajuns în situaţia obţinerii unor costuri de producţie a energiei de două ori mai mari decât preţul pieţei.