Evenimentele din ultima perioada din Europa au aratat , daca mai era nevoie ,ca disfunctionalitatile continentale ignorate cu intentie sau neputinta au dus Balcanii de la starea plina de sperante privind Uniunea Europeana la un scepticism tot mai pronuntat. .Din pacate se uita prea repede ca regiunea balcanica este o zona in care instabilitatea este ceva normal, in care tensiunile dintre state au o frecventa necontrolabila, oferind principalilor interesati ,Rusia si Turcia, un teren favorabil intereselor lor. Summitul care a avut loc in prima parte a acestui an cu intentia declarata privind formarea unei pietii unice in regiune, a aratat inca o data ca Bruxelles - nu intelege ca Balcanii desi sunt " linistiti in camera de asteptare a Europei "au o instabilitate care necontrolata poate avea consecinte greu de controlat ( Balkan Insight ).
Argumentul forte pentru caracterizarea situatiei analizate,au creat necesitatea reasezarii economice a zonei. Comisarul pentru extindere Johannes Hahn alaturi de liderii Balcanilor de au finalizat un angajament , de nevoie ,privind o viitoare uniune vamala .Cele convenite au o valoare mai mult simbolica, pentru ca forta economica a tarilor balcanice este departe pentru constiturea unui asemenea nucleu economic.
Sezisand situatia , presedintelui Comisiei Europene, pentru al impresiona pe liderul american ,avea sa declare dupa Brexit ca"Daca Uniunea Europeana se prabuseste ,vom avea din nou razboi in Balcani" .Desigur o asemenea previziune poate nelinisti dar nu ingrijora aliatul de peste ocean . Din aceasta ratiune, la recentele reuniuni din Europa, acesta a incearcat sa propuna o noua perspectiva pentru Europa, in prezentul context geopolitic international.
Din pacate, situatia din Balcani ramane un subiect marginal in disputele continentale , mai mult se evita se sa vada preocuparile tot mai evidente ale Rusiei si Turciei privind regiunea. Declaratiile temporare ale comisarului Hahn incearca sa asigure controlul UE asupra regiunii care in realitate sunt apreciate de unii si privite cu rezerva de altii.
Ideia unei piete comune in Balcani, este apreciata de Albania si Serbia, cu intentia ascunsa de a o conduce in timp ce premierul kosovar considera ca " nu toate statele din Balcanii de Vest beneficiaza la fel din comertul in comun. Nu privim aceasta propunere cu entuziasm si nu vrem sa avem experientele din trecut impachetate altfel" .
Aceasta diversitate de opinii este alimentata si de rezultatele din CEFTA unde Serbia ,Muntenegru , Albania ,Bosnia si Hertegovina ,Macedonia si Kosovo sunt intr-un acord de comert liber.Efectele acestei reuniri sunt diminuate in cazul tarilor care produc putin si nule in cazul celor care are nu produc nimic( Kosovo ).Un asemenea proiect, dupa unii specialisti, are rol sa tina statele din Balcani pe loc evitand concentrarea pe ceea este de interes major, respectiv perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.
Initiativa pietei comune poate fi folositoare pentru statele balcanice dar realizarea ei trebuie facuta in contextul aderarii la UE . Declaratia lui Jean-Claude Juncker din 2014 privind aderarea tarilor din Balcanii de Vest mentine un scepticism ridicat in randul multor tari balcanice .Stabilizarea securitatii regiunii este vitala pentru integrarea in Europa si asta o stiu toti dar divergentele actuale fac imposibil atingerea dezideratului dorit de toti , aderarea. Decizia Marii Britanii de a pleca din UE a complicat procesul .Serbia si Kosovo inca nu se inteleg , in Macedonia dupa lupte aprige, intre opozitie si putere,s-a finalizat greu un nou guvern,Bosnia cu "problema Republicii Sirbska " este departe de linistea asteptata de locuitorii acestei tarii,Muntenegru a intrat in NATO dupa multe "peripetii ".Acest tablou deloc imbucurator ,oferit Europei ,devine argumentul neancrederii in realizarea unor actiuni mai concrete in acest spatiu dar si al asteptarii . Aceasta stare poate fi depsite cu eforturi de ambele parti ,necesitate care,din pacate , nu este inca vizibila.