Datoria mondială a devenit un subiect major de îngrijorare, în condiţiile în care a început un proces global de înăsprire a politicii monetare, a avertizat directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva.
"După un deceniu de dobânzi scăzute, datoriile în sectorul public şi cel corporate în multe locuri s-a umflat, ajungând la un nivel record de 164.000 de miliarde de dolari. În condiţiile în care dobânzile cresc, trebuie acordată o atenţie mai mare asupra sustenabilităţii datoriilor", a declarat Kristalina Georgieva.
Băncile centrale din întreaga lume sunt presate să urmeze exemplul Rezervei Federale americane, care a început să majoreze dobânzile mai rapid decât se anticipa iniţial, ceea ce pune presiuni în special pe pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare. Este nevoie în continuare de modificări de politică structurală, inclusiv răspunsuri la mişcările anti-globalizare, având în vedere că decidenţii din multe economii nu au adoptat măsuri suficiente în perioada prelungită de timp în care costul împrumuturilor a fost unul redus, a spus Georgieva.
"Nu vedem multe ţări care să profite de această perioadă de creştere economică solidă pentru a derula reforme structurale. Sfatul nostru către ţările din întreaga lume este: 'Nu aşteptaţi!. Vremurile bune nu durează pentru totdeauna'", a avertizat Georgieva.
Potrivit calculelor efectuate de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), datoria mondială, incluzând şi datoriile gospodăriilor, a urcat la 237.000 miliarde dolari în ultimul trimestru din 2017, cu 70.000 de miliarde mai mult decât în urmă cu un deceniu. Directorul Băncii Mondiale a subliniat că statele trebuie să analizeze cu atenţie cât de accesibile sunt proiectele pe care le derulează, inclusiv în domeniul infrastructurii, în contextul unor dobânzi scăzute.
La finele lunii trecute, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, a apreciat că în România există un decalaj mare în ceea ce priveşte infrastructura, iar starea foarte proastă a infrastructurii este cauzată şi de faptul că proiectele nu sunt pregătite în mod corespunzător. AGERPRES