Decizia băncilor de a contesta în instanţă notificările de dare în plată ale clienţilor se va întoarce ca un bumerang împotriva acestora. Datornicii nu vor mai plăti deloc ratele, vor aştepta să ajungă să fie executaţi silit de către bancă şi abia apoi vor face notificarea pentru a scăpa de datorii, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.
Primul client care va dori să dea imobilul în plată ar putea să se lovească de reticienţa bancherilor, care au anunţat că vor contesta notificările de dare în plată. În această situaţie se va ajunge în instanţă, dar cheltuielile de judecată vor fi suportate de instituţia de credit, iar plata ratelor şi a dobânzilor se suspendă, spune Piperea. Doar dacă judecătorul acceptă contestaţia băncii şi-i dă câştig de cauză, se revine la situaţia anterioară, iar clientul plăteşte toate ratele şi dobânzile care au curs în perioada în care a avut loc procesul.
Care sunt costurile
Notificarea băncii la notar pentru darea în plată n-ar trebui să coste mai mult de 50 de lei, iar dacă documentul este întocmit de un avocat, preţul ar trebui să fie de circa 100-150 de lei, a spus Piperea. Taxele notariale şi comisioanele se aplică abia în pasul al doilea al procedurii, când se semnează contractul de dare în plată la notar. Autentificarea contractului trebuie să ţină cont de listele de preţuri, pe zone, pe care le au notarii. "Pentru un apartament care valorează 45.000 de euro, după estimările mele, toate taxele ar trebui să fie de maxim 4.000 de lei, cu tot cu notarul", a declarat Piperea.
Bancherii reclamă neclarităţi
Bogdan Preda, director executiv Relaţii Publice și Instituționale, Consiliul Patronatelor Bancare din România, spune că băncile nu ştiu care va fi regimul de impozitare al veniturilor realizate de debitorul persoană fizică.” În cazul în care acesta obtează pentru "darea în plata", iar valoarea realizată prin vânzarea imobilului este mai mică dacât valoarea datoriei către bancă, datoria neachitată către bancă va fi inclusă la venit?”, se întreabă Preda.
Provizioane suplimentare
O altă problemă este legată de regimul de provizionare care se va schimba după intrarea în vigoare a Legii dării în plată. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că aplicarea de provizioane suplimentare depinde de situația fiecărei bănci, însă este nevoie de provizioane și cerințe de capital mai mari. “Regimul de provizionare a creditelor ipotecare de vineri încolo va fi definit cu societățile de audit. Înțeleg că băncile au început să discute cu societățile de audit. Înțeleg, de asemenea, din rapoartele interne ale Băncii Naționale că societățile de audit, cei 4 (PwC, EY, Deloitte și KPMG) au o poziție comună și că, așa cum am făcut și noi, mulți se duc spre ceea ce se numește eveniment care produce pierdere și care te obligă la provizionare mai mare”, a declarat Isărescu.
"Chiar şi cel care nu avea de gând să dea în plată va spune: «băi, ia stai un pic, nu se poate specula această prostie a băncilor? Hai sa fac şi eu o notificare de dare în plată şi timp de un an de zile nu mai plătesc»" Avocatul Gheorghe Piperea
Legea dării în plată va intra în vigoare vineri, 13 mai. Băncile vor fi nevoite să facă provizioane suplimentare
Jumătate de miliard de lei pentru Prima Casă
Guvernul va suplimenta cu 500 de milioane de lei plafonul de garanţii pentru creditele din Programul "Prima Casă" aferente anului 2016, potrivit unui proiectul de act normativ elaborat de Ministerul de Finanţe. Măsura este bine venită având în vedere că băncile au mărit avansurile la creditele ipotecare cu până la 30% şi în condiţiile în care plafonul de garanţii a fost consumat în numai patru luni. Datele statistice arată că de la începutul acestui an şi până la 1 mai au fost acordate 13.100 de garanții în valoare de 1,2 miliarde de lei față de perioada similară a anului 2015 în care au fost acordate garanții în valoare de cca. 668 milioane de lei. Totodată, băncile nu mai pot semna antecontracte dacă au terminat garanţiile, se arată în proiectul de act normativ.