Jurnalul.ro Ştiri Politică Banii de la HoReCa, dați firmelor de consultanță

Banii de la HoReCa, dați firmelor de consultanță

de Diana Scarlat    |   

Măsura 3 lansată de Ministerul Economiei pentru a ajuta firmele din Turism afectate de restricțiile din pandemie a fost deturnată. Banii vor ajunge mai mult la alte firme, nu la cele pentru care a fost concepută Măsura 3. Firmele din HoReCa afectate de perioadele în care au fost închise forțat sau au avut pierderi din cauza restricțiilor impuse de Guvern așteptau banii pentru investiții, prin această măsură. Dar normele de aplicare pentru Ordonanța care abia acum ar trebui să dea acei bani s-au scris astfel încât exact cei cu pierderi în pandemie să nu fie eligibili. În locul lor, pot primi bani IMM-uri cu un angajat, care nu au avut pierderi în perioada pandemiei. Cele mai multe sunt firmele de consultanță.

România a reușit să facă praf și măsurile de sprijin pentru firmele afectate de pandemie, încă de la început. Deși se putea da un ajutor real, așa cum s-a întâmplat în Bulgaria, guvernele României, schimbate de mai multe ori în ultimii doi ani și jumătate, au reușit să creeze cele mai complicate proceduri, să genereze haos total, astfel încât banii să ajungă ori foarte târziu, ori deloc, la cei afectați.

În Bulgaria, lucrurile s-au întâmplat mult mai simplu: Guvernul Borisov a dat 50% din cifra de afaceri a anului 2019 tuturor firmelor din HoReCa, le-au ajutat să se dezvolte și să atragă un număr cât mai mare de clienți, ba chiar să-și crească numărul de angajați cu circa 20% în cele două sezoane estivale, precum și investițiile. Dar Guvernul Bulgariei a eliminat din start birocrația, a făcut un calcul simplu, a aplicat o procedură și mai simplă, cu toți banii dați înainte de începutul sezonului estival, astfel încât să nu-i încurce pe antreprenori.

În România, Măsura 1 a fost o bătaie de joc: un ajutor de numai 2.000 de euro, pentru cine a depus cerere. Pe modelul „sunt 50 de bani, dar îi iei, nu îi dai”, consacrat deja în țara noastră, multe IMM-uri s-au bucurat și de acest ajutor și au luat banii.

Banii, blocați de birocrație

Apoi a venit Măsura 2, unde a-nceput scandalul din primele 15 minute. Sistemul electronic a fost creat în așa fel încât doar cei care știau exact procedura (în general firmele de consultanță) să poată aplica în primele minute, iar banii s-au terminat imediat. Ulterior s-a constatat că cele mai multe dintre firmele care au apucat să se înscrie în sistem nici măcar nu erau din HoReCa, ci erau firme de consultanță, cu un singur angajat, deși Guvernul promisese acești bani companiilor afectate de pandemie, din turism.

Măsura 3 a venit cu și mai multe probleme, fiind blocată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, trimisă la DNA, apoi preluată de fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, același care a scris și PNRR, tot cu dedicație pentru firmele de consultanță. DNA și-a pierdut astfel calitatea în ancheta pe care o deschisese, după ce Măsura 3 a fost refăcută, fiind redenumită de Ministerul Fondurilor Europene, unde a fost transferată, ca Măsura 4.1.1. Dar după ce a căzut guvernul Orban 2, a mai fost nevoie de un an până când fosta Măsură 3 să se finalizeze și până să se voteze o Ordonanță de Urgență, pentru aplicarea ei.

Mai mult scandal decât ajutor

Anul trecut, în luna august, Guvernul Cîțu reușise să deblocheze banii pentru mult-lăudata Măsură 2 de susținere a afacerilor afectate de restricții, după ce anulase deja Măsura 3, care prevedea alocarea unor sume importante pentru investiții. Pe M2 nu au ajuns banii pentru toți cei care ar fi trebuit să-i primească, peste 10.000 rămânând în așteptare pentru alte câteva luni. În decembrie 2021 s-a reluat munca pentru sprijinirea firmelor afectate de restricțiile pandemiei, iar Guvernul promitea rezolvări.

Măsura 3 trebuia să se refacă, astfel încât să se poată da de cinci ori valoarea cifrei de afaceri din anul 2019 fiecărei firme afectate de pandemie, dar nu mai mult de un milion de euro. Banii ar trebui să fie pentru investiții, dar fără a se putea construi sau cumpăra clădiri, așa cum ar fi vrut unii, ci se va putea investi doar în modernizare și retehnologizare.

Astăzi suntem în faza votului pentru Ghidul Solicitantului, lăsat în dezbatere publică. Tot astăzi începe și un nou scandal pe Măsura 3 de la Ministerul Economiei, devenită Măsura 4.1.1. la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că, din nou, firmele cu adevărat afectate de restricțiile impuse de Guvern în perioada pandemiei devin neeligibile pentru a primi banii de investiții. În același timp, sunt favorizate IMM-urile cu un singur angajat, care nu au suferit pierderi în perioadele cu restricții – deci firmele de consultanță.

Punctajele, făcute pentru cei neafectați

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (F.P.T.R.) a transmis o adresă oficială către Guvern, urmând să respingă Ghidul Solicitantului. Obiecțiile depuse vor fi analizate de Ministerul Fondurilor Europene. „În urma analizei ghidului am constatat că punctajul privind evaluarea cererilor de finanțare și departajarea proiectelor pentru obținerea finanțării, conform punct. 4.3 din Etapa de evaluare tehnică și financiară a propunerii de proiect nu respectă cerințele și obiectivele urmărite de programul de finanțare prin măsura 4.1.1”, a transmis FPTR Guvernului, în respectiva adresă oficială. Punctajul acordat pentru scăderea cifrei de afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019, ca urmare a crizei COVID  – max. 15 puncte – este mult prea mic, raportat la punctajul total privind evaluarea proiectelor, acest criteriu fiind de fapt cel mai important în evaluarea efectelor provocate de pandemia COVID-19. Patronatele din turism arată că echipa care a rescris Măsura 3, după scandalul de anul trecut și intervenția DNA, de fapt a transformat măsura în ajutor pentru alte companii, defavorizându-le chiar pe cele pentru care ar trebui să se dea banii.

Primesc sprijin cei care au avut profit

Mai mult, punctajul acordat privind scăderea ratei profitului operațional aferent exercițiului financiar 2020 în raport cu exercițiul financiar 2019, ținând cont de valorile rezultatului exercițiului financiar ca urmare a crizei COVID este de maximum 35 puncte (acordate pentru cea mai mică scădere a ratei profitului). Și acesta este un criteriu care, practic, elimină sectorul HoReCa, favorizând alte firme. „Este profund distorsionat, anacronic și disproporționat, comparabil cu punctajul de la punctul a). Acest punctaj trebuind să fie direct proporțional cu cel privind scăderea cifrei de afaceri. În mod logic, scăderea cifrei de afaceri presupune automat și scăderea proporțională a ratei profitului operațional pentru o activitate care a avut de suferit cu adevărat din pricina COVID. Orice creștere a ratei profitului în această perioadă denotă faptul că activitatea respectivă nu a fost afectată de pandemie sau a înregistrat o creștere a profitului prin activități speculative, reducere de personal sau vânzare de active, astfel încât finanțarea unor astfel de firme excede obiectivelor urmărite prin măsura 4.1.1”, mai arată FPTR, în aceeași adresă. 

Criterii făcute „cu dedicație”

Faptul că aceste criterii din Ghid au fost modificate, „cu dedicație” pentru firmele de consultanță se observă din formulare și din elementele care nu au legătură cu turismul, ci cu alte activități. Alte aberații ale Ghidului făcut praf de funcționarii de la Fonduri Europene sunt legate de punctajul acordat conform ratei rentabilității. Acesta scade progresiv, pe măsură ce scade și rata rentabilității, ceea ce este o modalitate de evaluare care nu are nicio legătură cu obiectivele urmărite prin măsura 4.1.1 privind finanțarea firmelor care au fost afectate de pandemie. FPTR arată că, mai mult decât atât, o rată a rentabilității de 30% sau mai mare presupune activități speculative, cu un număr redus de personal sau chiar fără angajați, care eventual au realizat profit din vânzarea de active și care cu siguranță nu au fost afectate de pandemie. „În mod cert, această modalitate de punctaj pentru evaluarea cererilor de finanțare, trebuie exclusă din grila de evaluare”, cere FPTR. În plus, nici măcar nu există punctaj pentru personalul afectat de pandemie, de unde reiese și mai clar că acest Ghid nu a fost creat pentru HoReCa, neexistând ajutor real pentru problemele specifice domeniului, ci dimpotrivă.

 

 

FPTR a cerut sprijin și Ministerului Turismului, care ar fi trebuit să gestioneze această situație, după ce a fost înființat. Dacă obiecțiile nu vor fi acceptate de funcționarii de la Fonduri Europene, Ghidul mai poate fi atacat în Consiliul Economic și Social, dar acesta are doar aviz consultativ. Dacă ministrul Fondurilor Europene nu intervine, banii pentru HoReCa se vor duce unde vor dori funcționarii acestui minister.

 

Cei cărora le-a scăzut cifra de afaceri în pandemie au cel mai mic punctaj – deci se elimină HoReCa –, iar cel mai mare punctaj îl au cei care n-au avut pierderi din profit în acea perioadă.

 

Avantajate vor fi IMM-urile care nu au avut niciun angajat în anul 2019 și care acum pot avea un singur angajat. Astfel de firme, pentru care s-a scris „cu dedicație” Ghidul Solicitantului, nu au  nicio legătură cu HoReCa.

 

 

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri