Lipsa autostrăzilor care să interconecteze provinciile istorice a creat şi riscă să permanentizeze decalajele dintre regiunile României. “Ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare al UE, dar nu la nivelul întregii ţări, ci numai la nivelul anumitor regiuni", a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
În zona Bucureşti-Ilfov, PIB-ul pe locuitor a depăşit media UE, ajungând la nivelul zonei Berlinului, însă Moldova rămâne a cincea cea mai săracă regiune a UE, cu un PIB de numai 34% din media Uniunii Europene.
"România are cea mai mare disparitate regională dintre statele UE. Chiar şi Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit, conducând la apariţia unor poli de competitivitate regională", a spus, ieri, guvernatorul BNR, la conferinţa ”Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?”.
Şansa: banii de la UE
"Pentru România, fondurile europene reprezintă şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă", a mai spus guvernatorul. Acesta a amintit că România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB, în perioada 2007-2017, iar dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an.
30,4 miliarde de euro au intrat în România în ultimii 10 ani. Aceşti bani au rămas după scăderea contribuţiilor ţării la bugetul UE
Problema este că în perioada 2007-2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice.
Isărescu a mai spus că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel, încât să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni.
Nu avem proiecte
Comisarul european Corina Crețu a spus că bani există la Bruxelles, dar e nevoie de proiecte bune ca să poată fi accesaţi. Aceasta a mai precizat că procesul de implementare a proiectelor este mult prea lent. “ Ştiți că am avut proiecte care trebuiau finalizate din 2015, s-au amânat pentru 2017, iar acum pentru 2020. Vestea bună este că vor fi terminate, vestea proastă este că acum consumă din bugetul 2014-2020”, a spus Corina Crețu, prezentă la conferinţă.
“Cred că trebuie să ne redefinim obiectivele, să ne concentrăm asupra celor mai importante și să alegem cele mai importante instrumente pentru a le atinge. Avem bani care așteaptă la Bruxelles, dar trebuie să primim proiecte bine realizate pentru a face plăți”