În timp ce promovarea turismului a costat statul român peste cinci milioane de euro pe an, în ultimii 27 de ani, hotelierii și asociațiile locale au ajuns să-și plătească singure acțiunile și materialele informative pentru promovarea zonală. Oradea și Băile Felix promovează din resurse proprii, în ultimii ani, turismul balnear din România, în timp ce guvernul Ungariei face o campanie agresivă pentru a atrage inclusiv turiștii din România la centrele SPA de dincolo de graniță. La fel se întâmplă și cu turismul rural, susținut aproape exclusiv de asociațiile zonale sau județene. În plus, comunicarea între minister și zonele turistice s-a făcut pe principiul „telefonului fără fir”.
Programele de finanțare pentru Turism nu s-au putut accesa, ani la rând, din cauza unor probleme birocratice. Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR), parteneriat public-privat care se luptă, din 2014, să aducă turiști români și străini la centrele SPA cu apă termo-minerală din oraș și din Băile Felix este unul dintre exemple. „Am încercat să aplicăm pentru finanțare, pe un proiect pe care noi l-am plătit din fonduri proprii. Începând cu anul 2010 am organizat festivalul Zilele Termalismului, în fiecare an, până în 2015. Primăria Sânmartin, de care noi aparținem, ne-a spus că ar trebui să facem ceva, să promovăm stațiunea. Am demarat proiectul pe cont propriu, în colaborare cu o firmă de bere. În 2013 ni s-a spus că se poate finanța prin Ministerul Turismului, dar nu am putut aplica, pentru că programul a fost scris prost. De exemplu, dacă noi aveam un eveniment de trei sau patru zile, ministerul putea să ne dea scena, dar numai pentru o zi. Și ce ar fi trebuit să facem în celelalte zile? A fost inaplicabil. Noi, ca hotelieri, ca să ne promovăm în alte țări, facem eforturi pe cont propriu. Am adus jurnaliști din Noregia, Suedia și Finlanda, pentru care am organizat excursii în întreaga zonă, cu tur de oraș, vizită la Peștera Urșilor, în zone tradiționale, la Salina Turda. Ne-a sprijinit doar APTOR”, explică Dumitru Fechete, directorul complexului President, de la Băile Felix.
Ministrul cere să fie anunțat personal
Și Mihai Jurca, președintele APTOR, spune că în ultimii ani asociația a alocat fonduri proprii pentru organizarea unor evenimente și pentru realizarea unor materiale de promovare a turismului din întreaga regiune, însă nici măcar nu au fost preluate de ANT sau de actualul minister al Turismului, deși ei le-au oferit gratis. „Organizația de Management al Destinației are ca principal scop strategia de turism a orașului, inclusiv partea de organizare a evenimentelor. Organizația a fost făcută în 2014. Bugetul vine de la Primărie și din taxa hotelieră, dar această taxă nu este foarte mare. În fiecare an avem un plan de management și urmărim niște direcții generale: creșterea numărului de turiști, îmbunătățirea experienței turistului în oraș, revitalizarea și punerea în valoare a arhitecturii și a tot ceea ce înseamnă apa geotermală. Noi avem deja niște baze de date, niște filme și materiale de promovare foarte bine făcute. Le-am propus, în ultimii trei ani, să preia totul de la noi, pentru că unele materiale pe care le prezintă sunt prost făcute sau chiar sunt greșite. Nu au spus nici da, nici nu. Noi știm mai bine decât cei de la minister ce se întâmplă în Oradea și le putem da materialele fără să mai muncească”, a declarat, pentru Jurnalul Național, Mihai Jurca, președintele APTOR. Toate aceste încercări din zonă nu au ajuns, însă, la cunoștința ministrului Mircea Dobre. „La mine nu a ajuns nimic. Tocmai pentru a cunoaște problemele din teritoriu, eu am dat cartea de vizită, cu numărul de telefon personal. Unii oameni au venit la minister, să vorbească direct la cabinet și astfel am aflat ce probleme au. Foarte multe astfel de probleme s-au putut rezolva, tocmai pentru că le-am discutat. Joi vom avea o întâlnire la minister, pentru a discuta reglementările pentru organizarea și funcționarea OMD-urilor (Organizații de Management al Destinației – n.r.)”, a explicat, pentru Jurnalul Național, ministrul Turismului, Mircea Dobre.
Fondurile locale, în „arena leilor”
La toate acestea se adaugă și înțelegerea greșită a primelor două principii care vor sta la baza organizării OMD-urilor. În timp ce ministrul spune că HG-ul pentru reglementarea acestora are ca scop întărirea organizațiilor din teritoriu, care să-și poată gestiona singure bugetele de promovare, oamenii au primit informații pe surse, că ar urma să li se ia 70% din cotizații pentru bugetul ministerului și că ministerul ar urma să fie cel care va controla activitatea OMD-urilor. „Nici vorbă de așa ceva! Nu pricep de ce au înțeles exact pe dos. Dragoș Anastasiu (unul dintr marii patroni din turism n.n.) este cel care încă din 2014 a propus o astfel de colectare de cotizații, pe modelul Germaniei, banii urmând să fie colectați la un Organism Român de Turism. Domnul Anastasiu a revenit cu această temă din martie 2017 și a devenit mai vehement în luna septembrie. Acest ORD ar trebui să fie un fel de OMD central, dar eu l-am blocat, tocmai pentru că nu pot fi de acord cu o taxă națională, luată de la bugetele locale”, a explicat ministrul Mircea Dobre.
Noi avem acțiuni și evenimente în Ungaria, Austria și alte țări, organizăm infotripuri, am adus jurnaliști din țară și din străinătate, inclusiv din Ungaria. Mihai Jurca, președintele APTOR
În țară există deja OMD-uri formate pe principiile parteneriatului public-privat. La Oradea, organizația funcționează din 2014, iar la Sibiu are deja zece ani de existență o organizație similară. „Sunt structuri care există și ar trebui consultate măcar, atunci când se scrie textul de lege pentru funcționarea lor. Sunt multe elemente tehnice, soluții pentru statuarea modului de funcționare, de care noi ne-am lovit deja. Considerăm că ar fi bine să fim consultați, pentru că am găsit soluții la unele probleme, precum finanțarea. Fiecare asociație ar trebui să contribuie prin cotizații, dar propunem să existe posibilitatea de alocare a unor resurse suplimentare sau chiar delegarea de responsabilități de la autoritățile publice locale către aceste strucuri, exclusiv pe zona turismului. În momentul acesta, dacă finanțarea nu se face sub formă de cotizație, este ilegală, intrând sub incidența finanțării asociațiilor și fundațiilor culturale”, a explicat Mihai Jurca.
Comunicarea pe principiul telefonul fără fir, între organizațiile zonale și Ministerul Turismului a reușit să conducă la interpretarea exact pe dos a prevederilor hotărârii de guvern care va reglementa funcționarea Organizaațiilor Management al Destinațiilor.
Băile Felix și Oradea au împreună circa 14.000 de locuri de cazare. Din 2010 au început proiectele de restaurare, pornind cu cetatea Oradea, reabilitarea centrului istoric și a principalelor clădiri, iar din 2014 s-a început promovarea, înregistrându-se o creștere a numărului de turiști cu 25% în fiecare an.
În lunile de vară și de sărbători, este foarte greu de găsit un loc de cazare la Oradea sau la Băile felix. „Anul trecut, am avut 198.000 de turiști. Lunile cele mai solicitate sunte cele de vară, la Băile Felix, ca și de sărbători și în weekendurile prelungite, când se ajunge la un grad de ocupare de 100%. Avem o medie de 52% pe an grad de ocupare în Oradea”, spune Mihai Jurca, președintele APTOR. Sezonul turistic este permanent, iar ștrandurile și SPA-urile sunt pline tot timpul anului. Apa termo-minerală de la Băile Felix este unică în sud-estul Europei şi are efecte miraculoase.
Apa de la Băile Felix previne şi tratează afecţiuni reumatice, relaxează şi ajută la recuperarea după diverse traume sau accidente, reduce riscurile asociate afecţiunilor cardiovasculare şi diabetului. Puţini ştiu că se foloseşte şi în cure interne, pentru tratarea sau prevenirea afecţiunilor gastro-intestinale.