Cel mai viabil candidat pentru electoratele PSD, PNL și UDMR, dar nu și pentru cel al USR este, de departe, Crin Antonescu. În zona progresistă însă alegătorii sunt compatibili în proporție covârșitoare cu Elena Lasconi sau cu Nicușor Dan. Și în zona suverranistă se caută, în prezent, un candidat unic, capabil să armonizeze toate tipurile de electorat din acest spectru, mai ales în perspectiva blocării unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu. Care sunt șansele acestor candidați este greu de presupus, neexistând, în acest moment, niciun sondaj de opinie care să măsoare situația. Singurul „sondaj”, valabil în acest moment, este cel al rezultatelor obținute în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate și în alegerile parlamentare. Un candidat comun PSD - PNL - UDMR ar intra în turul al doilea de pe primul loc, iar candidatul suveranist, de pe poziția a doua, foarte aproape de primul, dacă luăm ca reper rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale anulate, și destul de departe de lider, dacă luăm ca reper rezultatele de la alegerile parlamentare. Aproape sigur, pe coordonatele existente și citate anterior, candidatul proeuropean ar câștiga Președinția României, dacă în turul al doilea toate forțele politice prooccidentale s-ar plasa în spatele lui.
Alegerile prezidențiale anulate de Curtea Constituțională arată că zona suveranistă, cu accente naționaliste sau chiar antioccidentale, a electoratului se află în creștere, lucru dovedit și de rezultatele slabe spre foarte slabe obținute de candidații principalelor partide tradiționale la scrutinul din 24 noiembrie 2024.
„Dușul rece” pe care politica „mainstream” l-a făcut, inclusiv la alegerile parlamentare din 1 decembrie, a generat nevoia identificării unui candidat proeuropean, dacă se poate sprijinit de toate forțele politice tradiționale, capabil să-l învingă pe candidatul suveranist în viitoarea confruntare prezidențială care se va desfășura în anul 2025.
Cât de complicat poate fi însă de găsit un astfel de candidat, care să fie sprijinit atât de Partidul Social Democrat, cât și de Partidul Național Liberal, de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, dar și de Uniunea Salvați România?
Există câteva nume vehiculate chiar de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a propus ca niciunul dintre liderii acestor patru partide să nu se înscrie în cursa prezidențială, ci să accepte să sprijine un singur candidat, neimplicat politic.
Viziuni diametral opuse ale alegătorilor din aceeași tabără
Această propunere vine cu anumite atuuri, dar și cu o serie de dezavantaje. Printre atuuri, se poate vorbi despre faptul că electoratul PSD ar vota, în principiu, un candidat liberal și invers. S-a văzut asta în urmă cu 12 ani, în anul 2012, când proiectul USL (Uniunea Social-Liberală) a funcționat perfect, cele două electorate unindu-se sub același deziderat de a lupta împotriva regimului lui Traian Băsescu.
Din acest punct de vedere, un candidat comun care să fie propus sau sprijinit de PSD și PNL ar fi ușor de agreat și de votanții tradiționali ai UDMR, cele trei electorate fiind compatibile.
Însă atuurile se opresc aici, iar dezavantajele unei astfel de opțiuni par să fie de neocolit. În primul rând, pentru faptul că electoratele PSD și USR sunt accentuat incompatibile. Iar acest lucru a putut fi constatat în pseudo-campania electorală care a avut loc între primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și al doilea tur, din 8 decembrie, scrutin anulat de Curtea Constituțională. În această perioadă, Elena Lasconi, candidata și președinta USR, a reușit să intre în finală, în competiție directă cu candidatul considerat prorus Călin Georgescu. Paginile de Facebook ale liderilor și ale vectorilor de comunicare ai PSD au fost luate cu asalt de alegătorii și simpatizanții social-democrați. Liderul PSD a fost atacat pe motiv că a transmis susținerea Elenei Lasconi, de la USR, partid care, în opinia celor care au comentat, și-a bătut ani de zile joc de electoratul PSD și de partid, în ansamblul său, iar opinia ultra-majoritară contura ipoteza că alegătorii PSD niciodată nu ar vota un candidat propus de USR.
Componenta religioasă
La această realitate se mai adaugă și aceea potrivit căreia electoratul UDMR, pe lângă însușirea de bază - aceea că este un electorat etnic -, este, totodată, un electorat credincios, practicant religios, care cu greu ar accepta să cauționeze un candidat provenit din zona USR, văzută drept progresistă, fie că este vorba despre un membru al acestui partid, fie că este un independent cu viziuni similare USR. Iar asta se întâmplă indiferent de îndemnurile liderilor UDMR.
De cealaltă parte, situația este la fel de precară. Electoratul USR este parțial compatibil cu electoratul PNL, însă este fundamental incompatibil cu electoratul PSD și, pe cale de consecință, al UDMR.
Se poate da spre exemplificare faptul că la postările liderilor sau vectorilor de opinie ai USR de pe rețelele de socializare, susținătorii și votanții USR, REPER, DREPT și SENS continuă cu atacurile de campanie la adresa PSD și, parțial, a PNL, însă, cu precădere, la adresa Guvernului Ciolacu.
În aceste condiții, nu există un candidat care să satisfacă, în egală măsură, preferințele fiecăruia dintre cele patru electorate.
Lista cu oferte - atuuri și dezavantaje
Zilele trecute, Kelemen Hunor a prezentat o listă scurtă de propuneri pentru un candidat comun la prezidențiale. Mai mult, și din zona independenților au fost făcute unele propuneri. „Jurnalul” le-a centralizat, astfel încât să identifice în ce măsură aceste propuneri se pot încadra în exigențele celor patru electorate.
- Crin Antonescu - fostul lider PNL și ex-copreședinte al USL. Este un candidat votabil atât de electoratul PSD, cât și de electoratul PNL și cel al UDMR. Însă puțin spre deloc agreat de electoratul USR, care susține că USL a fost ceva greșit pentru România, iar Crin Antonescu este perceput, și la acest moment, de USR-iști drept întemeietorul USL.
- Daniel Funeriu - fost ministru al Învățământului. Este un candidat inacceptabil pentru electoratul PSD și puțin prizabil pentru electoratul liberal. Funeriu provine din „pepiniera” lui Traian Băsescu și poate primi, într-o măsură moderată, sprijinul USR, Forța Dreptei și PMP.
- Theodor Paleologu - este un intelectual, om de cultură, ex-ministru al Culturii și ex-lider al PDL și PMP. Este asociat, politic, cu Traian Băsescu și a candidat, în 2019, la alegerile prezidențiale din partea Partidului Mișcarea Populară, obținând un scor de 5,72% din voturi. Este acceptabil pentru electoratul USR și parțial pentru cel al PNL, însă incompatibil cu electoratul PSD, care îl asociază pe Paleologu cu Traian Băsescu.
- Daniel David - rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pentru masa largă a electoratelor PSD, PNL și USR este un intelectual cvasi-anonim. O astfel de opțiune ar repeta greșeala făcută de PSD și PNL în primăvara acestui an, când l-au propus pe medicul Cătălin Cârstoiu drept candidat comun pentru Primăria Capitalei. Imposibilitatea creșterii în sondaje a condus la înlocuirea sa cu doi candidați, câte unul din partea fiecărui partid.
- Nicușor Dan - primarul independent al Capitalei, este un nume care a apărut imediat după ce CCR a anulat alegerile prezidențiale. Nicușor Dan este în proporție de 100% acceptat de electoratul USR, REPER, DREPT sau SENS și parțial de electoratul PNL. Însă, de cealaltă parte, Nicușor Dan este complet inacceptabil pentru electoratul PSD, fiind văzut ca unul dintre cele mai detestabile personaje politice în această zonă. Inclusiv referendumul local, organizat odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie, a avut drept scop „faultarea” primarilor PSD și PNL de sectoare. Șanse ca Nicușor Dan să fie acceptat de votanții PSD - zero.
Bătălia se va da, cel mai probabil, în trei
Evident, pe lista posibililor candidați pot fi trecuți și liderii principalelor partide proeuropene. Însă șansele lor să coalizeze toate electoratele „mainsteam” sunt reduse. Marcel Ciolacu, cel mai probabil viitorul premier al guvernului de Coaliție, nu poate atrage voturi de la USR. Ilie Bolojan nu ar atrage suficiente voturi de la electoratul PNL. Elena Lasconi ar fi un candidat care și-a arătat limitele, chiar dacă a intrat în turul al doilea, principalul handicap al unei astfel de candidaturi este lipsa suportului electoratului PSD.
În aceste condiții, se conturează o singură soluție. Anume, a doi candidați din partea partidelor proeuropene. Unul susținut de PSD, PNL și UDMR, iar celălalt susținut de USR, REPER, SENS și DREPT.
Astfel, cele mai multe șanse să armonizeze intenția de vot a electoratelor PSD, PNL și UDMR o are Crin Antonescu. Este un candidat simpatizat de votanții social-democrați și care provine din rândul Partidului Național Liberal. În acest sens, Antonescu ar putea fi candidatul comun al PSD - PNL - UDMR la alegerile prezidențiale din anul 2025, însă doar două par a fi viabile. Fie merg în continuare pe mâna Elenei Lasconi, motivând că aceasta s-a clasat în turul al doilea la alegerile anulate, devansându-i pe candidații PSD, AUR și PNL, fie pot încerca să își sporească șansele, sprijinind candidatura lui Nicușor Dan.
Nici pe partea suveranistă lucrurile nu sunt clare cu privire la candidatul la prezidențiale. Și aici este nevoie de un candidat unic, capabil să unească toate electoratele - AUR, SOS România, POT și celelalte formațiuni mai mici. Cel mai bine clasat este Călin Georgescu. Însă este dificil de estimat, în acest moment, având în vedere dezvăluirile și anchetele care vizează modul în care acesta și-a finanțat campania electorală, atitudinile proruse și antioccidentale afișate public, dar și perspectiva punerii sale sub acuzare penală în perioada următoare, dacă Georgescu ar mai putea să-și înscrie candidatura la alegerile prezidențiale din anul 2025 sau, chiar dacă și-o înscrie, este problematic dacă CCR o va valida. Călin Georgescu se bucură de sprijinul electoratului AUR, însă nu și de sprijinul Dianei Șoșoacă.
George Simion, liderul AUR, a declarat că nu va mai candida la alegerile prezidențiale și că îl va sprijini pe Călin Georgescu. Nu este clar dacă Simion va candida, totuși, în eventualitatea în care Georgescu va fi scos din cursă. Însă, ca și în cazul candidatului suveranist independent, nici George Simion nu se bucură de sprijinul Dianei Șoșoacă.
Despre Diana Șoșoacă avem o certitudine, materializată printr-o hotărâre definitivă a CCR, că nu a putut candida la alegerile prezidențiale anulate. Ceea ce, automat, face plauzibil scenariul conform căruia nu ar putea candida nici la alegerile prezidențiale din 2025, în cazul în care cineva va contesta la CCR înscrierea acestei candidaturi.
Pe piață umblă un zvon potrivit căruia se pregătește în laboratoare un candidat unic al zonei suveraniste, capabil să atragă tot electoratul respectiv și chiar din zona „mainstream”. Iar acesta ar fi nimeni altul decât Victor Ponta, proaspăt ales deputat PSD de Dâmbovița, dar care, în perspectiva turului al doilea, s-a poziționat în zona suveranistă, votând pentru Călin Georgescu.
Pornind de la scenariul prestabilit că în primăvara acestui an în cursa prezidențială ar putea intra trei candidați, dintre care unul sprijinit de PSD, PNL și UDMR (posibil Crin Antonescu), celălalt sprijinit de USR, DREPT, SENS și REPER (posibil Elena Lasconi sau Nicușor Dan), iar din partea suveranistă, extremistă, naționalistă, un candidat comun (fie Călin Georgescu, fie George Simion, fie Victor Ponta), putem estima ce șanse ar putea avea fiecare dintre aceștia în primul tur de scrutin. Cele mai reprezentative sondaje de opinie sunt chiar rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare care au avut loc în 24 noiembrie, respectiv 1 decembrie 2024.
Luând ca reper rezultatele alegerilor prezidențiale anulate de CCR, un candidat comun PSD - PNL - UDMR ar obține integral voturile primite de Marcel Ciolacu, integral voturile primite de Nicolae Ciucă, jumătate din voturile primite de Mircea Geoană, jumătate din voturile primite de Cristian Diaconescu, integral voturile primite de Kelemen Hunor, integral voturile primite de Cristian Terheș și integral voturile primite de Sebastian Popescu. În total, 3.543.950 de voturi.
Luând același reper, un candidat USR - REPER - SENS - DREPT ar obține integral voturile luate de Elena Lasconi în 24 noiembrie 2024, jumătate din voturile luate de Mircea Geoană, jumătate din voturile luate de Cristian Diaconescu, integral voturile luate de Ana Birchall și integral voturile luate de Ludovic Orban. În total, 2.270.856 de voturi.
Candidatul suveranist comun ar obține, conform aceluiași principiu, integral voturile luate în 24 noiembrie de Călin Georgescu, integral voturile luate de George Simion, integral voturile luate de Alexandra Păcuraru și integral voturile luate de Silviu Predoiu. În total, 3.427.474 de voturi.
În aceste circumstanțe, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale ar intra candidatul PSD - PNL - UDMR, cu 3.543.950 de voturi (37,44%) și candidatul suveranist susținut de AUR - SOS România - POT, cu 3.427.474 de voturi (34,8%). Diferența dintre cei doi este, în acest caz, de 116.976 de voturi. Se estimează, în acest context, că electoratul progresist ar urma, în finală, să dea voturile candidatului proeuropean. Astfel, candidatul european ar obține 5.814.806 voturi, iar candidatul suveranist ar rămâne cu cele 3.427.474 de voturi.
Scorurile de la parlamentare trasează o diferență semnificativă între finaliști
Un alt reper este rezultatul alegerilor parlamentare din 1 decembrie. Un candidat comun PSD - PNL - UDMR se presupune că ar obține integral voturile luate de PSD, PNL, UDMR, PSDU, PNCR, PSDI, România Socialistă, Partidul Republican din România și Partidul Phraile al Romilor, precum și jumătate din scorul obținut de Partidul România în Acțiune - 4.286.980 de voturi.
Candidatul USR - REPER - SENS și DREPT se presupune că ar obține toate voturile de la alegerile perlamentare luate de USR, SENS, Forța Dreptei, REPET, DREPT, PER, Partidul Verde și jumătate din scorul Partidului România în acțiune - 1.866.592 de voturi.
Candidatul unic suveranist ar putea obține, în baza acestei ecuații, voturile luate la alegerile parlamentare de AUR, SOS România, POT, Patrioții Poporului Român, Alianța Național Creștină, Partidul Noua Românie, Liga Acțiunii Naționale, Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidul Oamenilor Credincioși, Partidul Patria, Partidul Uniunea Geto-Dacilor, PNȚCD și Partidul Dreptății - 3.118.570 de voturi.
Menționăm că în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate s-au prezentat la urne 9.465.257 de alegători, iar la alegerile parlamentare au votat 9.455.072 de cetățeni.
În acest al doilea scenariu, în turul al doilea ar urma să intre candidatul PSD - PNL - UDMR, cu 4.286.980 de voturi (45,34%) și candidatul suveranist, cu 3.118.570 de voturi (33%). Candidatul progresist ar ocupa locul al treilea, cu 19,74%. Un tur doi în care candidatul proeuropean ar beneficia și de aceste ultime voturi ar câștiga alegerile cu 6.153.572 de voturi, împotriva candidatului suveranist, care ar rămâne cu cele 3.118.570 de voturi.