Viața oricărui lider politic este plină de promisiuni de campanie care, în cele din urmă, se întorc împotriva sa. Pentru Biden lista angajamentelor neonorate include acum promisiunea lui solemnă, din 2019, de a transforma regatul saudit într-un stat „paria”, din cauza încălcărilor flagrante ale drepturilor omului de către regimul de la Riad.
În aceeași categorie poate fi plasată și descrierea grandioasă, făcută anul trecut, cu ocazia Zilei Independenței SUA, rolului jucat de Washington pe scena internațională: „Suntem un far pentru întreaga lume!”.
S-a dovedit astfel extrem de dificil pentru mulți să asocieze aceste cuvinte cu cea mai usturătoare imagine din prima vizită a lui Biden în Orientul Mijlociu în calitate de președinte: salutul șefului Casei Albe cu prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman. Cei doi și-au atins pumnii strânși, într-un salut brevetat la începutul pandemiei de COVID-19 pentru a minimiza contactul fizic.
„Rușinos!”
Serviciile de informații americane consideră că prințul moștenitor, liderul de facto al Arabiei Saudite, a ordonat operațiunea din 2018, care a dus la uciderea colaboratorului publicației „The Washington Post”, Jamal Khashoggi, în consulatul saudit din Istanbul.
Surprinsă în fața unui palat din orașul Jeddah, situat pe coasta Mării Roșii, imaginea cu Biden și Mohammed bin Salman, „bătând pumnul”, a fost distribuită imediat de agențiile de presă oficiale saudite, înainte de a face turul rețelelor de socializare.
În cele din urmă, imaginea a ajuns pe prima pagină a cotidianului „The Washington Post”, unde jurnalistul saudit Jamal Khashoggi a fost editorialist.
Înainte de sosirea lui Biden la Jeddah, Casa Albă a luat o serie de măsuri, în încercarea de a atenua efectele devastatoare ale întâlnirii dintre liderii american și saudit.
Președintele SUA a publicat un articol în „The Washington Post”, în care a explicat motivele pentru care a făcut această călătorie. El a precizat că dorește să „consolideze un parteneriat strategic”, insistând, în același timp, că „libertățile fundamentale sunt întotdeauna pe ordinea de zi, atunci când călătoresc în străinătate”.
La începutul turneului, care l-a purtat pe șeful Casei Albe la Ierusalim și la Betleem înainte de Jeddah, echipa de comunicare a lui Biden a susținut că acesta va limita contactul fizic cu persoanele întâlnite, invocând preocupări legate de coronavirus.
Jurnaliștii americani au speculat însă imediat că măsurile, pe care Biden a sfârșit prin a nu le respecta în totalitate, au fost motivate mai puțin de rațiuni de sănătate publică și mai mult de teama unei ședințe foto stânjenitoare cu prințul Mohammed bin Salman, menționat deseori prin inițialele MBS.
În cele din urmă, primul contact de la Jeddah, dintre cei doi lideri, „a fost mai rău decât o strângere de mână - a fost rușinos!”, a exclamat Fred Ryan, directorul general al ziarului „The Washington Post". Întrevederea „a proiectat un nivel de intimitate și confort, ce îi oferă lui MBS răscumpărarea nejustificată pe care a căutat-o cu disperare!”, a precizat Ryan, cel care afirmase anterior că această întâlnire „erodează autoritatea noastră morală”.
De altfel, jurnaliștii care l-au însoțit pe Biden în timpul turneului său nu au asistat la scenă. În momentul în care au ajuns la palatul din Jeddah, cei doi lideri intraseră deja înăuntru.
În scurtă vreme, însă, imaginea cu Biden și MBS „bătând pumnul” nu a mai putut fi evitată, fiind difuzată într-o buclă constantă de către mass-media de stat și de conturile de socializare ale guvernului saudit.
Piedici pentru propria presă
Jurnaliștii acreditați la Casa Albă s-au confruntat și cu alte restricții, în timp ce Biden își ținea întâlnirile cu liderii saudiți. Înainte de sosirea lui Biden la Jeddah, administrația de la Washington a luat mai multe măsuri pentru a încerca să atenueze efectele unei întrevederi inevitabile.
Astfel, jurnaliștilor americani li s-a permis accesul doar pentru scurt timp la o întâlnire a delegațiilor guvernamentale americană și saudită și au fost ținuți la o anumită distanță de masa negocierilor. De asemenea, scurtele declarații ale lui Biden și ale prințului moștenitor au fost aproape imperceptibile, deoarece microfoanele cu braț nu au fost permise.
„Autocrații zâmbesc”
După ce întâlnirile cu membrii familiei regale saudite s-au încheiat, Casa Albă a dispus în grabă ca Biden să facă scurte declarații de presă și să răspundă la câteva întrebări.
Președintele american le-a spus jurnaliștilor că a abordat cazul Khashoggi între principalele subiecte ale întâlnirii sale cu MBS. El a precizat că a transmis în mod clar „ce am crezut despre acest caz la momentul respectiv și ceea ce cred despre acesta acum”.
Sâmbătă, Biden le-a spus liderilor din nouă națiuni arabe, reuniți în cadrul unui summit, că „viitorul va fi câștigat de țările care dau frâu liber întregului potențial al propriilor populații (...), unde cetățenii pot pune întrebări și pot critica liderii fără teama de represalii”. Salutul său cu MBS devenise însă deja imaginea definitorie a turneului din Orientul Mijlociu.
În Israel, Biden își explicase decizia de a merge în Arabia Saudită, părând să facă aluzie la compromisul politic pe care îl reprezenta o astfel de decizie, în contextul dereglării economiei mondiale, din cauza războiului din Ucraina. „Părerile mele despre Khashoggi au fost categorice și absolut clare și nu am tăcut niciodată atunci când am vorbit despre drepturile omului.”, a afirmat el, într-o conferință de presă susținută pe teritoriul israelian.
Dar, dincolo de drepturile omului, Biden a mai declarat că această călătorie a fost menită „să promoveze interesele SUA”, un indiciu clar în privința necesității de a exercita presiuni pentru o producție mai mare de petrol din partea celui mai mare exportator de țiței din lume, în condițiile în care creșterea prețurilor la gaze a afectat perspectivele Partidului Democrat din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, din luna noiembrie. Acasă, în SUA, Biden fusese oricum atacat de către activiștii pentru drepturile omului, încă dinaintea întrevederii sale cu MBS.
„Autocrații din lume zâmbesc!”, a scris, pe Twitter, Kenneth Roth, directorul executiv al organizației „Human Rights Watch”. „Sprijinul lui Biden pentru drepturile omului poate fi vândut pentru un strop de petrol!”.
Petrolul, mai presus de orice
Interesele geostrategice şi economice ale Casei Albe în contextul invaziei Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care până acum respinsese cererile Americii, ale Marii Britanii şi ale Uniunii Europene de a-şi creşte producţia, în vederea limitării creşterii preţului petrolului la nivel mondial.
După vizita lui Biden, autoritățile de la Riad şi-au manifestat disponibilitatea de a-şi spori capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei.
Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de către Mohammed bin Salman. El a avertizat însă că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag.
La rândul său, ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat, la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune, că la acest summit nu s-a discutat despre petrol, adăugând că țările OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare.
Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de Externe a răspuns că nu știe nimic despre astfel de discuţii.
Cât despre cazul asasinării lui Jamal Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu MBS, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru Afaceri Externe, Adel al-Jubeir, că discuția este închisă din punctul de vedere al Riadului, iar cei vinovaţi au fost traşi deja la răspundere.
Mai mult, a adăugat acelaşi ministru, MBS i-a transmis lui Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. „Nu a mers atunci când SUA au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate!”, a precizat ministrul saudit.
După ce un jurnalist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: „Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii ale SUA despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, care, de fapt, nu au existat!”.
„Sprijinul lui Biden pentru drepturile omului poate fi vândut pentru un strop de petrol!”
Kenneth Roth, directorul executiv al organizației „Human Rights Watch”
Într-un discurs susţinut la Jeddah, la un summit la care au participat cele şase ţări membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului (Arabia Saudită, EAU, Qatar, Oman, Kuwait şi Bahrein) şi, de asemenea, Egipt, Iordania şi Irak, Biden a promis că ţara sa „nu va pleca din Orientul Mijlociu” şi nu va lăsa în această regiune „un vid care să fie umplut de China, Rusia sau Iran”.