Jurnalul.ro Special Binomul non-energetic care ne va sparge pușculița la sfârșitul anului

Binomul non-energetic care ne va sparge pușculița la sfârșitul anului

de Florian Saiu    |   

Deși specialiștii în politici economice estimează că în prima parte a acestui an prețul energiei va scădea sub maximumul atins în 2022, alți doi factori, non-energetici, vor conduce totuși, spre sfârșitul lui 2023, la majorarea costurilor la energie. Care sunt acești factori și cum ne vor afecta ei viața descoperiți în rândurile de mai jos.  

Anul trecut, creșterile facturilor la utilități au fost limitate datorită intervențiilor guvernamentale și a transmiterii îndelungate a prețurilor en-gross la energie către contractele cu amănuntul care, în cea mai mare parte, nu sunt complet indexate. Spre deosebire de un șoc petrolier, un șoc al gazelor și al electricității nu se transmite rapid în economia reală, deoarece facturile de utilități ale gospodăriilor și ale întreprinderilor se bazează, în cea mai mare parte, pe contracte cu preț fix și/sau controlate de guvern. Mai mult, prețurile la gaze au avut o tendință de scădere în ultimele săptămâni datorită unei ierni neobișnuit de blânde. Cu toate acestea - evidențiază analiștii Allianz Trade - se așteaptă ca prețurile să crească înainte de iarna viitoare. Prima explicație? Europa se confruntă cu o concurență tot mai mare pentru aprovizionarea cu energie din partea Chinei.

 

Tușele unui scenariu sumbru

 

Dar să aprofundăm subiectul, luând drept cadru general situația din țările puternice ale Europei, pentru că mecanismele de piață cu care operează occidentalii se vor repercuta și asupra României. „Cea mai mare parte a contractelor vor fi fost reînnoite deja, prețurile la energia electrică din 2023 fiind stabilite la nivelul contractelor indexate din 2022. Dar deși intervențiile guvernamentale vor fi, fără îndoială, substanțiale, urmând să contribuie la reducerea considerabilă a facturilor la energie prin subvenții, reduceri de taxe sau prețuri plafonate, este de așteptat ca facturile companiilor la utilitățile de gaze naturale să crească cu peste +100% în 2023, comparativ cu 2021, în Italia și Spania, de exemplu, față de aproximativ +60-70% în Germania, Franța și Regatul Unit, în timp ce facturile la electricitate se așteaptă să crească cu aproximativ +35% în Germania, dar cu +80% în Italia și Spania”, apreciază specialiștii de la Allianz Trade. Un tablou sumbru, nu?

 

Impactul exporturilor europene asupra României

 

În continuare: „Pe măsură ce mai multe contracte vor fi reînnoite, economiștii se așteaptă la o accelerare a prețurilor la utilități, sub 40% în Germania, comparativ cu 2021, față de 90% în Italia și Spania. Există, așadar, semne că Europa a început să piardă cote de piață comparativ cu alte țări”. Cum îi va afecta acest lucru pe români? „Analiza pierderii de competitivitate a exporturilor europene nu ar fi în principiu o veste bună nici pentru România. Dacă în materie de impact al costurilor energetice am putea vorbi de o magnitudine mai redusă prin comparație cu 2022, factorii non-energetici vor prevala. Binomul costuri salariale - curs de schimb valutar are toate șansele să își sporească intensitatea în 2023 și prin cea de-a doua componentă. Cursul de schimb EUR/RON a fost remarcabil de stabil, ceea ce nu surprinde dacă luăm în considerare rezervele valutare în creștere și politica monetară prudentă de a nu alimenta inflația și prin deprecierea monedei naționale”, ne-a explicat Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade. „Totuși - a completat economistul -, creșterea deficitului de cont curent la peste 9% din PIB la finalul lunii ianuarie semnalează o potențială schimbare de direcție”.

 

Deprecierea monedei naționale

 

Mai limpede? „Necesitatea reglării acestui deficit pe fondul unei încetiniri graduale a inflației în ultimele luni ar putea duce la o ușoară depreciere a monedei naționale de 1-2 puncte procentuale, mai ales în a doua parte a anului”, a punctat Mihai Chipirliu. Cu alte cuvinte, clasica depreciere a leului ne va arde buzunarul (și) la iarnă. Dar există și avantaje, măcar pentru companiile mari? „Printre sectoarele care ar putea avea de câștigat dintr-o asemenea turnură s-ar număra cele ce alimentează exporturile - precum producția auto și de componente, producția de mobilier sau agricultura (cu condiția monetizarii stocurilor pentru cel din urmă)”, opinează specialistul. Palidă consolare pentru românii de rând...

 

Turbo-America bate la fund Europa

 

De (re)amintit că România este doar o rotiță în sistemul economic mondial, la fel și Europa, din păcate, care nu mai reușește să-și impună politicile pe piața energiei decât prin intermediul fratelui mai mare, America. Facem loc expunerii specialiștilor de la Allianz Trade: „Diferența de preț a energiei dintre Statele Unite și Europa a crescut substanțial, în mod particular în sectorul industrial. Fiind un mare producător de gaz, America este mult mai bine protejată decât Europa împotriva creșterii prețurilor la energie. De la războiul dintre Ucraina și Rusia, prețul european de referință al gazelor naturale cu ridicata s-a dublat în raport cu echivalentul său din SUA”. 

 

Scăderi severe pe bătrânul continent

 

În completare: „În general, sectorul european de producție s-a descurcat bine, cu excepția sectoarelor de aluminiu și oțel. Sectoarele cu un consum ridicat de energie sau cele sensibile la concurența străină, cum ar fi produsele electronice italiene, au rezistat remarcabil de bine. Producția de aluminiu a rezistat în America de Nord și în țările din Golf, dar a scăzut în Europa Centrală și de Vest, unde costurile regionale ridicate ale energiei electrice au dus la închiderea unor fabrici de topitorie. Producția de oțel este, de asemenea, în scădere severă în Europa, mai mult decât în cazul altor mari producători”.

 

Pierd bani și marile corporații

 

Ce înseamnă criza energetică din Europa pentru profitabilitatea corporațiilor? Pentru a afla acest lucru, experții de la Allianz Trade au realizat o estimare pe baza datelor la nivel de întreprindere: „Șocul energetic este reprezentat atât de decalajul energetic, cât și de diferența dintre cererea și oferta de energie agregată la nivel mondial. Dacă scenariul privind un decalaj energetic de două puncte procentuale (estimat pentru 2022 și 2023) rămâne persistent în viitorul previzibil, acesta ar implica o pierdere de -1,3 puncte procentuale de profitabilitate pentru marile corporații europene, inclusiv pentru cele românești. Astfel, din punct de vedere sectorial, firmele industriale ar putea pierde până la -1,7 puncte procentuale”.

 

Efectul? Vor scădea investițiile

 

Printre ultimele comentarii: „Întrucât în Europa există presiuni salariale din ce în ce mai mari, a fost analizat impactul costurilor forței de muncă asupra rentabilității, determinându-se astfel o creștere de +1% a salariilor și o scădere a rentabilității capitalului de aproximativ 30 de puncte de bază pentru societățile europene”. Ce efecte ar putea avea acest raport aproape meschin? „O rentabilitate mai scăzută a întreprinderilor întunecă perspectivele de investiții în afaceri în Europa. Șocul asupra profitabilității corporative se va traduce printr-o scădere de -1,2 puncte procentuale a ratei investițiilor în Regatul Unit, -1,7 puncte procentuale în Franța și -2,1 puncte procentuale în Spania. În termeni monetari, acest lucru ar însemna o pierdere anuală de investiții de aproape 40 de miliarde EUR în Franța, 25 de miliarde EUR în Spania și 25 de miliarde GBP în Regatul Unit”. Despre România, ce să mai spunem... Țara noastră nu figurează (încă) pe harta statelor cu adevărat dezvoltate.

Analiza pierderii de competitivitate a exporturilor europene nu ar fi în principiu o veste bună nici pentru România”, Mihai Chipirliu, specialist Allianz Trade

Dacă în materie de impact al costurilor energetice am putea vorbi de o magnitudine mai redusă prin comparație cu 2022, factorii non-energetici vor prevala”, Mihai Chipirliu, specialist Allianz Trade

Binomul costuri salariale-curs de schimb valutar are toate șansele să își sporească intensitatea în 2023”, Mihai Chipirliu, specialist Allianz Trade

Fiind un mare producător de gaz, America este mult mai bine protejată decât Europa împotriva creșterii prețurilor la energie

Creșterea deficitului de cont curent la peste 9% din PIB la finalul lunii ianuarie semnalează o potențială schimbare de direcție”, Mihai Chipirliu, specialist Allianz Trade

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: majorare costuri energie
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri