Sistemul asigurărilor s-a apropiat anul trecut de vârful istoric de 8,94 miliarde de lei atins în 2008, chiar înainte ca economia să intre în recesiune. Piaţa şi-a recâştigat suflul şi a intrat pe un trend crescător, dar acest lucru nu înseamnă că toate lucrurile sunt bune şi frumoase. Anul trecut cel mai mare asigurător, compania Astra, a intrat în faliment, iar alte companii care deţin cote semnificative de piaţă pe diverse tipuri de asigurări se află în dificultate. Cei mai mulţi dintre români încă nu percep sectorul de asigurări ca ceva util pentru ei, ci mai degrabă ca o cheltuială în plus pentru bugetul lor, în multe cazuri şi aşa destul de strâmtorat. Despre toate acestea, dar şi despre perspectivele acestei pieţe am discutat cu Bogdan Andriescu (foto), preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări.
Rep: În ultimul an mai multe societăți de asigurări au avut probleme, începând cu cel mai mare faliment înregistrat în această industrie, cel al societății Astra. Ce a generat aceste probleme?
B.A: Cred că principalul element ce cauzează probleme, nu doar în industria de asigurări, este legat de lipsa strategiilor pe termen mediu și lung. Atât timp cât orizontul planului de afaceri este de cel mult un an și miza acestuia sunt produsele care generează lichidități și susțin supraviețuirea de la o zi la alta, fără a exista inovație și viziune pe termen lung, menținerea pe linia de plutire devine, mai degrabă, o chestiune de șansă. Stabilitatea pe termen lung a pieței de asigurări, ca și a întregii economii, nu poate fi “dreasă din condei” și nu putem evolua fără o transformare calitativă. Și secretul unei astfel de transformări se află ascuns chiar în clădirile de birouri în care se concep planuri de afaceri și strategii comerciale.
Rep: Posibila dispariție a mai multor societăți va distorsiona piața? Vor fi mai puțini jucători care vor putea jongla mai ușor cu tarifele?
B.A: Într-un raport recent al Consiliului Concurenței se arată că piața de asigurări se plasează între modelul oligopolului și cel al concurenței monopolistice, împrumutând caracteristici ale ambelor modele. Existența unui număr mic de companii favorizează apariția fenomenului de concurență imperfectă, care poate duce la o formă de oligopol. Este un lucru știut că un număr redus de ofertanți înseamnă că aceștia sunt interdependenți, adică fiecare dintre ei ține cont de deciziile celorlalți atunci când își stabilește propria strategie, inclusiv cea comercială.
Rep: Românii, în general, nu sunt foarte interesați de încheierea unor asigurări, indiferent de domeniu. Dacă sunt obligați, cum este cazul RCA, se asigură, altfel se mai gândesc. Cum explicați această situație?
B.A: Există o sumă de elemente care favorizează dezinteresul românilor față de asigurări. În primul rând, este vorba despre imaginea pieței, care s-a degradat în ultimii ani. Piața de asigurări cumpără încrederea consumatorilor, în schimbul primelor de asigurare. Este evident însă că acest lucru a devenit dificil și este nevoie ca toți cei implicați în piața de asigurări – brokeri, asigurători, Autoritatea de supraveghere - să adopte strategii al căror obiectiv unic să fie recâștigarea încrederii consumatorilor. Există însă și un alt element, poate mai important decât cel enunțat anterior, și care ține de nivelul veniturilor românilor, aflat, în foarte multe cazuri, la limita subzistenței. Știm, de asemenea, că în România avem un grad redus de educație financiară, dar îmbunătățirea acestui indicator important se va resimți cu adevărat în piață numai o dată cu creșterea veniturilor consumatorilor.
Intre linii
Din punctul meu de vedere, acestea ar fi principalele trei elemente care favorizează dezinteresul consumatorului român față de piața de asigurări – neîncrederea, nivelul veniturilor și educația financiară precară.
Caseta
Rep: Paguba aşteptată în România în cazul unui cutremur similar celui din 1977 este de circa 6,6 miliarde de euro, la clădiri, asigurările acoperind doar 1,51 miliarde de euro, potrivit studiilor de specialitate. Credeți că firmele de asigurări pot să facă față la plata despăgubirilor în cazul bunurilor asigurate?
B.A: Cu siguranță, da, asigurătorii au capacitatea de a acoperi pierderile. Întrebarea este ce se va întâmpla, într-un astfel de scenariu, cu locuințele neasigurate care vor fi afectate de un eventual cutremur de magnitudine mare. În cazul asigurătorilor, riscurile sunt reasigurate, există rezerve pentru riscurile de catastrofă naturală. Prin urmare, nu cred că ei vor avea o problemă în a-și onora obligațiile. Dar ce se va întâmpla cu cei neasigurați, care ar putea rămâne fără tot ce au agonisit într-o viață în doar câteva secunde? Cine, cum și din ce bani îi va despăgubi?
Rep: Cum vă explicați creșterea constantă a volumelor de prime intermediate de către brokerii de asigurare, în condițiile în care până în 2014 piața de asigurări înregistra, per total, scăderi mai mult sau mai puțin accentuate?
B.A: În ultimii opt ani, volumul primelor intermediate de brokerii de asigurare s-a dublat, ajungând de la 30%, la sfârșitul lui 2008, la aproape 60%, la sfârșitul anului 2015. Primul factor care a susținut această evoluție ține de redimensionarea rețelelor teritoriale, atât ale asigurătorilor, cât și ale brokerilor. Începând cu anul 2009, asigurătorii au început să închidă agenții, sucursale și să renunțe la oamenii din propriile departamente de vânzare. În același timp, brokerii au realizat investiții serioase în extinderea rețelelor și în oameni. Mulți dintre vânzătorii la care au renunțat asigurătorii și-au găsit loc în piața de brokeraj. Al doilea factor major de influență ține de caracteristica de antreprenoriat a pieței de brokeraj, care oferă brokerilor o flexibilitate și o putere de decizie mai rapidă decât în cazul asigurătorilor, care au proceduri mai greoaie. Viteza de reacție și de adaptare a brokerilor la condițiile impuse de situația economică au susținut dezvoltarea lor și a atras o bună parte dintre consumatori. Cel de-al treilea factor de influență, dar cel mai important, este legat de consumator. Pe parcursul celor opt ani, consumatorul a găsit în piața de brokeraj posibilitatea de a-și alege serviciile și, în același timp, a pus presiune pe calitatea serviciilor. Pentru că, într-o piață în care existau peste 400 de brokeri, consumatorul avea de unde alege, iar concurența dă sens ideii de calitate. Cu cât ai acces la mai multe oferte, cu atât posibilitatea ca una dintre ele să corespundă nevoilor tale este mai mare. În plus, brokerii au venit cu servicii adiționale, cum ar fi asistența la daune, de exemplu. Și au pus presiune pe asigurători pentru produse dedicate, pe nișe de clienți. Aceste nișe au oferit brokerilor posibilitatea să își deschidă noi oportunități de business, în condițiile în care piața este acaparată de RCA.
Rep: Considerați că produsele de asigurare aflate în portofoliile asigurătorilor se potrivesc, sunt adaptate nevoilor specifice ale românilor?
B.A: Ca în orice industrie, și în piața de asigurări este loc de mai bine. Eu sper ca în viitor asigurătorii să fie mai receptivi la nevoile specifice ale clienților și să vină cu oferte de produse mai simple, adaptate riscurilor reale la care aceștia sunt expuși. În Cehia, de exemplu, piața asigurărilor auto oferă un produs de accident, care oferă despăgubire doar în cazul unui accident provocat de asigurat. Practic, este un produs casco simplificat, care acoperă un singur risc. Ceea ce înseamnă că prețul acestei asigurări este mai redus decât al unei asigurări full casco, de exemplu, care acoperă și alte riscuri.
Rep: Ce anume considerați că împiedică piața de asigurări din România să atingă nivelul unui sector important pentru economie, așa cum se întâmplă în alte state europene?
B.A: Cele trei elemente pe care le-am enumerat mai sus – neîncrederea, nivelul veniturilor și educația financiară precară a consumatorilor de asigurări. Chiar dacă pare că arunc pisica în curtea consumatorului, două dintre cele trei elemente sunt determinate, de fapt, de imaginea și de acțiunile pieței, respectiv gradul de încredere și de educația financiară. De aceea consider important să spunem, ori de câte ori avem ocazia, că piața de asigurări este o industrie financiară puternică, stabilă, care își poate onora în orice moment obligațiile asumate față de consumatori. Și acest lucru este demonstrat, în fiecare zi, prin volumele de despăgubiri plătite, care însumează, la sfârșitul fiecărui an, aproximativ patru miliarde lei.
Rep: Cum credeți că va evolua piața de asigurări, în ansamblul său, pe termen scurt și mediu?
Pornind de la evoluția anterioară a pieței, de la factorii de influență și de la așteptările noastre, eu cred că piața de asigurări se va menține pe tendința de creștere pe care a intrat în 2015. Cred că și în 2016 și în 2017, dacă vom avea stabilitate în piață și predictibilitate legislativă, asigurările vor putea crește cu 5-10%/an.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană după banii alocați pentru asigurări. Însă, pentru o comparație corectă, ar trebui să ne uităm și la veniturile consumatorilor din acele piețe. Aproape 30% dintre români, conform cifrelor Ministerului Muncii, trăiesc cu salariul minim pe economie. Greu de crezut că din această sumă își pot permite achiziționarea unei asigurări de viață, de sănătate sau chiar un produs mai simplu, cum ar fi cel pentru protecția locuinței – Bogdan Andriescu, preşedintele UNSICAR